Cristian Popa, membru în CA al BNR și membru CFA România: Încrederea este cheia ușii spre succes
Un citat celebru spune că încrederea este cheia ușii spre succes. Acesta face referire, la modul general, la încrederea în propriile forțe, de care este mare nevoie pentru a reuși în viață. Însă, când vine vorba de conducătorii băncilor centrale,…
Un citat celebru spune că încrederea este cheia ușii spre succes. Acesta face referire, la modul general, la încrederea în propriile forțe, de care este mare nevoie pentru a reuși în viață. Însă, când vine vorba de conducătorii băncilor centrale, cheia ușii spre succes reprezintă mai mult de atât: include și încrederea celorlalți în ei, încrederea populației, a investitorilor, a antreprenorilor și a decidenților. Încrederea că își vor îndeplini obiectivul și anume de a apăra mandatul primit prin lege: stabilitatea prețurilor, adică prezervarea puterii de cumpărare a monedei naționale prin mențirea inflației sub control.
Și dacă ne uităm în jur, în lumea largă, per ansamblu, băncile centrale se bucură de încrederea publicului și a investitorilor, dezamăgesc rar, în ciuda faptului că nu de puține ori trebuie să ia decizii dificile, nepopulare. Când inflația este mare, pentru tratamentul ei, cea mai eficientă metodă din arsenal este creșterea ratei dobânzii. Iar asta vine la pachet cu costuri economice: o reducere a creșterii economice, poate chiar o recesiune, credite mai scumpe și rate la bancă mai mari, deci consum mai mic, proprietăți mai greu de finanțat prin credite ipotecare, șomaj, contracție a pieței muncii. La prima vedere, pare o decizie cinică luată în detrimentul economiei, dar realitatea este diferită.
Există desigur și situația opusă, când mediul economic face necesară relaxarea politicii monetare. Publicul apreciază relaxările, pentru că provoacă ieftiniri ale creditului și stimulează creșterea economică, astfel că deciziile respective tind a fi mai ușor de luat. Mai puțin ușor este însă de oprit un ciclu de relaxări, pentru că publicul își va dori credit din ce în ce mai ieftin, chiar dacă efectul poate fi uneori invers, spre exemplu costurile de finanțare mai mici pot genera creșteri de prețuri pentru unele clase de active. Însă, politica monetară trebuie să fie permanent anticiclică, să evite în egală măsură și inflația prea mare și deflația, oricât de dificile sau nepopulare ar fi pe moment unele decizii presupuse de o astfel de conduită. Și asta pentru a respecta mandatul de stabilitate a prețurilor: în cazul Băncii Naționale a României ținta inflației asumată este de 2,5% cu un interval de variație de ±1 punct procentual.
-
Într-o lume care crede că economia și oamenii o duc greu, având în vedere creșterea inflației și a prețurilor la energie, sunt greu de vândut datele statistice conform cărora în T3 economia și-a revenit, având cel mai bun trimestru de creștere din ultimii 4 aniOpinii · 15 noiembrie 2026
-
O surpriză plăcută după un an chinuit. Economia a înregistrat în T3 cea mai bună creștere trimestru la trimestru din 2022 încoace: plus 2,1%Bănci și Asigurări · 15 noiembrie 2026
-
Dacia a avut cel mai slab octombrie de la criza microcipurilor din 2021: doar 20.373 de mașini la Mioveni, cu o treime sub nivelul de anul trecutAuto · 15 noiembrie 2026