Criza actuală testează modelele economice ale țărilor est-europene și le scoate în evidență vulnerabilitățile: forintul se depreciază la cel mai mic șoc și produce inflație, cererea din Cehia e copleșită de prețuri, iar Polonia se confruntă cu o criză a c

Ungaria a fost prima țară din UE a cărei bancă centrală a început să majoreze dobân­zile pentru a stopa inflația. Startul l-a dat în iunie 2021, iar după un an, în trimestrul trei din 2022, economia ungară, dependentă de producția și exporturile industriei auto, unde domină coloșii germani, este în pragul recesiunii. În teorie, creșterile de dobânzi frânează inflația cu o latență mare, de circa un an, dar frânează și creșterea economică.

Inflația din Ungaria nu a încetinit. Băncii centrale maghiare i-a urmat la scurt timp banca națională a Cehiei, iar economia cehă, cea mai matură din regiune, cu o piață internă puternică, cu exporturi diversificate și cu turism dezvoltat, este acum într-o recesiune „ușoară“, după cum interpretează autoritățile datele pentru trimestrul trei. Pentru anul viitor este așteptată o stagnare.

Polonia este cea mai mare economie din Europa de Est, cu o piață internă uriașă în comparație cu cele ale vecinilor, și a reușit să stea departe de recesiune. Banca centrală po­lo­neză a început mult mai târziu să crească dobânzile, dar n-a avut succes în lupta cu inflația. Rezultatul este o criză a costului vieții care a retezat popularitatea partidului de gu­vernământ. Nici Banca Națională a României nu s-a grăbit cu majorarea dobânzilor, adică cu scumpirea creditului, iar economia României a avut în perioada ana­lizată una dintre cele mai mari creșteri din UE.