Criza face ca tentația intervenționismului să fie mare pentru guvernele principalelor economii europene. Cei care plătesc ajutoarele trebuie să aibă un cuvânt de spus

♦ Recesiunea, lockdown-urile, lipsa de activitate, prăbușirea veniturilor și perspectiva falimentului aduc companii mari europene în situația de a cere ajutor de la stat pentru a supraviețui ♦ Unele guverne văd în acest lucru o oportunitate tentantă de a-și crește influența în sectoare strategice pentru economie sau la angajatori de top cu importanță politică mare.

Să fie intervenționismul cea mai bună cale de urmat într-o economie de piață liberă? Sau mai poate fi numită piață liberă aceea în care un guvern alege ce business moare sau supraviețuiește?

Social-democrații din coaliția de guvernare condusă de cancelarul  german Angela Merkel au un răspuns. „Cei care plătesc ajutoarele trebuie să aibă un cuvânt de spus“, a explicat parlamentarul Andreas Schwarz de la SPD în contextul în care guvernul de la Berlin se pregătește să ajute conglo­meratul industrial Thyssenkrupp și compa­nia de turism TUI. În schimb, creștin-democrații lui Merkel vor un amestec mai mic al statului. În Italia, tendințele intervenționiste ale guver­nului s-au accentuat în actuala criză, iar Franța a dezvoltat un dirijism molipsitor.