Versiunea completă
Business Legal

CSM: Maniera de lucru adoptată de ICCJ a determinat accelerarea soluționării dosarelor de corupție

Maniera de lucru adoptată de către instanța supremă și măsurile organizatorice dispuse la nivelul Secției penale au avut rezultatele scontate în ceea ce privește accelerarea ritmului soluționării cauzelor, arată Consiliul Superior al Magistraturii într-un comunicat de marți.

Lucia Efrim - Mediafax · 28 februarie 2012 · 2 min de citit

Prin Hotărârea 804/25 octombrie 2011, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat efectuarea de verificări directe cu privire la dosarele de mare corupție aflate pe rolul instanțelor, din perspectiva managementului de caz, cauzele supuse verificărilor fiind selectate după următoarele criterii: calitatea persoanelor – inculpați în aceste dosare (persoane ce ocupă funcții de demnitate publică: parlamentari, miniștri, secretari de stat, conducători ai autorităților administrative centrale, prefecți, consilieri județeni/președinți de consilii județene etc.); aspecte de natură pecuniară – valoarea prejudiciului creat – minim 50.000 lei; durata procedurilor și riscul intervenției prescripției răspunderii penale în raport și de perioada în care s-a efectuat urmărirea penală.

CSM spune că verificările au fost efectuate la toate Curțile de Apel – în perioada 14 noiembrie 2011 – 20 ianuarie 2012 – și la Înalta Curte de Casație și Justiție, în perioada 5 ianuarie – 20 ianuarie 2012, și au avut ca obiectiv principal identificarea cauzelor care au determinat temporizarea procedurii.

La analizarea cauzelor care au determinat temporizarea procedurii și implicit la aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii, Inspecția Judiciară s-a raportat la înțelesul dat noțiunii de “termen rezonabil” în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ce privește articolul 6, paragraful 1, din Convenția Europeană a Drepturilor Omului; durata rezonabilă a procedurii se apreciază în fiecare cauză în parte, în funcție de circumstanțele sale, după următoarele criterii: complexitatea cauzei în fapt și în drept, comportamentul părților, comportamentul autorităților și importanța pentru cel interesat a obiectului procedurii.

Citește și