Cum poate fi rezolvată problema muntelui de datorii suverane creat de pandemie? BCE să le cumpere și să le șteargă pur și simplu, cer italienii. Banca centrală a zonei euro nici nu vrea să audă

„Politica monetară trebuie să sprijine politicile fiscale expansioniste în toate modurile posibile“

Cele mai multe dintre guvernele europene nu-și pot finanța războiul contra pandemiei decât prin datorie nouă, iar Banca Centrală Europeană le ajută pe cele din zona euro cumpărându-le obligațiunile. În 2021, BCE este așteptată să cumpere toate emisiunile de obligațiuni guvernamentale noi și ceva pe deasupra. Aceasta înseamnă că statele euro nu vor mai trebui să caute finanțare de la investitori. BCE își permite să-și asume o astfel de sarcină deoarece, după cum a spus Christine Lagarde, banca centrală nu poate da faliment. De asemenea, Comisia Europeană a decis să facă mai ușoară povara datoriei Greciei aprobând distribuirea către Atena a 767 de milioane de euro din profiturile obținute de BCE din obligațiunile grecești deținute. Însă guvernul Italiei vrea și mai mult de la BCE: să ierte de datorie său să păstreze la nesfârșit datoriile guvernamentale pe care le cumpără în actuala criză pentru a ajuta națiunile să-și revină și să scape de munții de datorii.

Președinta BCE, franțuzoaica Lagarde, a respins categoric ideea că banca poate sări în ajutorul guvernelor supraîndatorate ștergând pur și simplu cu buretele datoriile cumpărate de la țările din zona euro. Acest lucru ar echivala cu finanțarea directă a guvernelor și este interzis de legea UE. Totuși, propunerea Italiei readuce în atenția lumii o problemă căreia până acum nimeni nu i-a dat de cap: ce se va întâmpla cu munții de datorii care în cazul unor state cresc încontinuu sau rămân la niveluri ridicate. Pentru țările care nu au puterea economică și financiară a Germaniei sau Olandei, datoriile permanent mari înseamnă piedici în calea creșterii economice și un drum deschis spre dezastru financiar dacă crizele devin imune la injecțiile de politică monetară ale BCE.