Dacă prețurile energiei nu explodează din cauza războaielor și inflația nu reîncepe să urce, marile bănci centrale ale lumii pot fi încurajate să reducă dobânzile

Banca națională a Elveției a făcut săptămâna trecută ceva extrem, a dus prețul împrumuturilor la zero în încercarea de a frâna apre­cierea rapidă a francului elvețian, unul din motivele principale pentru care inflația a devenit negativă acolo. Decizia a trezit temeri că dobânzile, și nu doar cele din Elveția, se vor reîntoarce în teritoriul negativ.

Banca centrală elvețiană nu a exclus acest lucru pentru economia țării sale dacă războa­iele devin mai distructive și francul, un activ adăpost, continuă să se aprecieze, însă analiștii cred că dobânda de referință pentru politica monetară va rămâne totuși la zero până la sfârșitul anului. În zona euro, banca centrală europeană a redus și ea dobânzile la începutul acestei luni, lăsând indicii că s-a apropiat de finalul ciclului de scăderi deoarece inflația a fost adusă la țintă și este sub control.

Cea mai mică dobândă, cea pentru depo­zite, este de 2%, coborâtă de la 4% în 2023. Însă recent un oficial de rang înalt al băncii cen­trale a zonei euro a declarat într-un inter­viu pentru Financial Times că institu­ția ar putea continua cu reducerea dobânzilor în pofida volatilității de pe piața petro­lului. În SUA, președintele Donald Trump face constant presiuni pentru ca Rezerva Federală să taie și ea dobân­zile. Unii spun că cel mai puter­nic șef de stat din lume lo­vește astfel în independența băncii cen­trale. Însă în ultimul timp doi oficiali ai Fed au indicat că susțin ideea ca banca să taie prețul creditului, dacă inflația rămâne jos.