Dan Dascălu și Mihail Boian, D&B David și Baias: Din doi în doi ani, la final de decembrie, nereținerea la sursă revine pe radarul Legii evaziunii fiscale

În aceste zile de final al anului 2023, Parlamentul României a adoptat cu maximă celeritate un nou proiect de lege de modificare a Legii evaziunii fiscale (nr. PL-x nr. 805/2023). De la început trebuie să subliniem că dezideratele sub care a fost promovat acest proiect – prevenirea și combaterea fenomenului evaziunii fiscale (atât de extins la noi și generator de prejudicii semnificative pentru societate) – sunt fără îndoială valide și extrem de actuale, astfel încât le  susținem în  mod categoric și fără niciun fel de rezerve.

Ca și cu alte ocazii când acest subiect a fost avansat în spațiul public, atmosfera s-a încins – nu doar la nivel politic, ci și în media – în jurul marii provocării cu care se confruntă în mod constant și cu mult prea mic succes instituțiile statului român: identificarea unor soluții practice de recuperare a prejudiciului aferent infracțiunilor de evaziune fiscală, prin stimularea celor vizați de procedurile penale să achite obligațiile fiscale datorate și eventuale sume suplimentare în schimbul atenuării tratamentului penal în cazul prejudiciilor de până la 1 milion euro. Fără dorința de a minimiza în vreun fel importanța dezbaterii asupra acestui subiect, nu putem să nu observăm că în Proiectul de lege sunt cuprinse multe alte chestiuni care nu s-au bucurat, din păcate, de atenția pe care o meritau și care sunt de maximă importanță pentru mediul de afaceri.  Le vom prezenta sumar din perspectivă pur tehnică, fără a aborda și  aspectele de oportunitate, pe care factorul politic este fără îndoială chemat și îndreptățit să le decidă.

Nereținerea la sursă a impozitelor nu poate fi incriminată ca infracțiune într-o societate democratică, ci implică esențialmente doar o dispută fiscală