Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: Corecția bugetului public cere rațiune și cifre chibzuite

Pandemia a lovit napraznic lumea, a provocat o criza sanitara globala si o criza economica severa. Exista multa anxietate, presiune psihologica pe oameni. 

Vaccinarea populatiei ajuta redresarea, insa economiile sunt inca suferinde. De aceea, regulile fiscale raman “dezactivate” in UE si in perioada 2021-2022. Revenirea PIB-ului la nivelul pre-pandemie este asteptata in unele state din UE in acest an, in altele in 2022. Dar va fi o redresare dificila, neuniforma, cu daune de durata, cu transformari induse de noi tehnologii si efecte ale schimbarii de clima.

Acesta este contextul general in care se misca economia noastra care, spre deosebire de celelalte din UE, a pornit razboiul cu virusul Covid19 cu un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB, cel mai inalt in UE. In 2020 deficitul cash (incasari vs. iesiri efective) al bugetului public a fost de 9,79% din PIB, incadrabil in tabloul european. Pentru 2021, Guvernul tinteste un deficit cash de 7,16% din PIB (ESA de 8,23% din PIB), ce indica debutul corectiei macroeconomice, ce a fost amanat de pandemie. Inceputul corectiei defineste proiectia bugetara, care a fost subliniata si de Consiliul Fiscal (CF). Tot CF a notat ponderea investitiilor, ce ar urma sa creasca la 5,5% din PIB in acest an. Exista insa neclaritati la venituri bugetare (ce includ venituri fiscale si nefiscale) care, potrivit strategiei fiscal bugetare (SFB), ar ramane in jur de 31% din PIB pana in 2024, adica perioada ce corespunde corectiei deficitului bugetar catre  3% din PIB (cash si ESA).