Datoria publică a crescut în doar trei luni din 2024 cu 61,6 mld. lei, echivalent a 3,1% din PIB. Datoria publică a crescut din decembrie trecut până la finalul lui martie cu 61,6 miliarde de lei (12,3 mld. euro) și a ajuns la 845 mld. lei (169 mld. euro)

Jumătate din datoria publică este în lei și cealaltă jumătate este în euro și dolari, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice. Ultimele date ale BNR (la patru luni din an) arată că statul s-a împrumutat puternic de pe piața externă, probabil și pentru că Finanțele au văzut la început de an o oportunitate în privința ratelor dobânzilor care sunt foarte mari pentru România (7% în medie) pentru că ratingul datoriei suverane calculat de companiile americane de evaluare financiară plasează România, de ani și ani, doar cu o treaptă deasupra liniei „nerecomandat investitiilor“.

Este mare sau moderat nivelul datoriei publice? Cam cu zece ani în urmă, economiștii BNR spuneau că România nu-și poate permite o datorie mai mare de 45% din PIB. Iat-o acum ajunsă la pragul de 52% din PIB și nimeni nu mai spune nimic pentru că atunci când vezi datoriile altora, ți se pare că ai mult câmp ca să te îndatorezi, să majorezi salarii și pensiile din împrumuturi, cum se întâmplă azi.

Ceea ce este în neregulă aici nu este ponderea totală a datoriei în PIB, care rămâne mică față de Grecia, Italia, Franța, Germania și multe alte țări. Ceea ce este în neregulă este ritmul de creștere al datoriei. Din decembrie 2019 până în martie 2024, datoria publică a României a crescut de la 35,1% din PIB până la 51,9% din PIB. Adică cu 16,8 puncte procentuale din PIB în doar cinci ani sau 472 mld. lei (94,5 mld. euro la cursul de azi).