De ce nu scade deficitul bugetar, dacă au fost majorate impozitele?

♦ Creșterea PIB va fi anul acesta de 0,3%, față de o creștere de 2,7% preconizată (în raportul guvernului către Comisia Europeană) ♦ Inflația va ajunge spre 10%, ceea ce ajută guvernul să-și plătească o parte din datoria la 58% din PIB, o datorie grea pentru o economie de doar 500 de miliarde de euro ♦ Guvernul trebuie să scadă datoria publică, devenită o povară pentru buget, dar nu poate, în ciuda taxelor noi impuse ♦ Este, potrivit proverbului: „părinții mănâcă aguridă, iar copiilor li se strepezesc dinții“.

Nimeni nu ne-a făcut nimic. Nu a fost nicio criză externă. Singuri ne-am făcut-o, spune economistul Adrian Codirlașu, comentând situ­ația economică de azi. Ne va trebui câțiva ani, nu unul ca să ieșim din nămol, spune el.

Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, spune că noua țintă a deficitului bugetar pentru 2025 va depăși 8% din PIB. Într-un raport transmis Comisiei Europene în noiembrie 2024, ținta de reducere a deficitului era de 7% din PIB pentru acest an. România nu va putea reduce deficitul în acest an la 7% din PIB cum s-a angajat în fața Comisiei Europene în toamna anului trecut. Și negociază, dar ce negociază? Majorarea datoriei publice ajunsă spre 60% din PIB? La șapte luni România a plătit dobânzi la credite de 33 de miliarde de lei, adică o treime din banii pe care-i dă întreg sectorului public, învățătorilor și medicilor – 99 mld lei, la șapte luni.