Deficitul bugetar a ajuns la 7,1% din PIB, la unsprezece luni din an. 25 de miliarde de euro a cheltuit statul peste veniturile pe care le-a obținut

Sindicatele sunt nemulțumite de înghețarea salariilor în sistemul public și amenință cu proteste. Salariile, în sistemul public, au crescut însă anul trecut cu 24%, arată, datele INS. Pensiile au crescut cu 40%. La o creștere economică de doar 1% așteptată în 2024. Și o creștere anticipată de 2% în 2025. 126 de miliarde de lei (25 mld. euro) este deficitul la 11 luni din 2024, cu 52 de miliarde de lei mai mult decât în 2023, pentru aceeași perioadă. La final de an 2024, așa stând lucrurile, deficitul a fost, probabil, de peste opt, aproape de nouă la sută din PIB, pentru că decembrie este luna în care statul își plătește datoriile, atât cât poate. Dacă nu a făcut-o, datoria se rostogolește în 2025 și va cântări și ea în deficitul acestui an.

Veniturile statului au crescut, la 11 luni din 2024, cu 13%, dar cheltuielile au fost cu 21% mai mari, an/an.

Bugetul a fost susținut puternic de intrarea de fonduri europene: 21 de miliarde de lei (4,2 miliarde de euro) – plus 240% față de aceeași perioadă a lui 2023. Și din banii veniți prin PNRR: 6 miliarde de lei, sume nerambursabile. Așa că, dincolo de cheltuielile de personal (plus 24%) sau de cele cu bunurile și serviciile (plus 24%) – aici intrând și cheltuielile pentru spitale și școli – cheltuielile de capital (investițiile statului) au crescut cu 67%, an/an, până la 54 de miliarde de lei. Cheltuielile de investiții au fost, în total, de 93 de miliarde de lei (19 miliarde de euro) – 55 de miliarde de lei din buget și 38 de miliarde de lei de la UE. Cu toate aceste cheltuieli, indiferent de banii Uniunii Europene, deficitul este uriaș, peste 8% din PIB, adică peste 20% din veniturile statului adunate din taxe și impozite. Așa că sindicatele pot sta în stradă și 1.000 de ani pentru că nimeni nu-și permite să cheltuiască, an de an, cu 20% mai mult decât câștigă.