Dependența de importurile de energie, de Rusia și de piețele de export a devenit un cocktail toxic care va arunca Germania în recesiune și care riscă să ducă la dezindustrializare

Pe de o parte, Germania, a cărei industrie a contat pe gazele natu­rale rusești ieftine pentru a fi com­petitivă la exporturi, alunecă încet în recesiune și se va confrun­ta anul viitor cu cea mai mare scădere econo­mică din UE. Pe de cealaltă, România, una dintre țările europene cu cea mai mare diver­si­tate de surse de energie și cu o dependență redusă de importurile de gaze, va avea în 2023 cel mai puternic avans al PIB, dacă din clasa­ment sunt excluse economiile atipice Malta și Irlanda. Economia germană, cea mai mare din Europa, este orientată spre exporturi, cea românească fiind propulsată de consum.

Aceste direcții ale PIB-urilor reies din cele mai recente prognoze ale Comisiei Euro­pene, care arată că Germania va avea o scădere economică de minus 0,6% anul viitor, iar România va crește cu 1,8%. Creșterea este excepțională și pentru Europa de Est, unde de obicei economiile evoluează mai dinamic decât în Vest. Proiecțiile CE arată că Ungaria și Cehia  aproape că vor stagna la 12 luni, ceea ce înseamnă că la un moment dat vor intra și ele în recesiune. PIB-ul polonez ar urca cu 0,7%. Aici trebuie menționat că Ungaria are cele mai mari dobânzi din regiune, cea de referință a băncii centrale fiind de 13%.

Referința în România și Polonia este de 6,75%, iar în Cehia de 7%. Dobânzile mari încetinesc in­flația cu o latență de obicei de un an, dar frânează și creș­­terea economică. Ban­ca centrală maghia­ră a dat startul crește­rilor de dobânzi în UE la în­ce­putul verii anului tre­cut. Astfel de previ­zi­uni trebuie privite cu pru­den­ță deoarece în ultimii ani estimările pe termen lung au fost foarte imprecise din cauza multitudinii de incertitudini, cum ar fi cele create de pandemie și de agresiunile Rusiei contra Ucrainei. Însă ele pot repre­zenta repere și arată tendințe.