Dependență de industria auto, exodul tinerilor și al forței de muncă, viitor economic nesigur: cum a regresat Slovacia de la „tigrul din Tatra“ la un bastion al populismului

Cu politicianul Robert Fico, descris ca popu­list, na­ționalist și eurosceptic, la al patrulea mandat de premier, Slo­vacia este considerată acum a doua oaie neagră a Uniunii Europene. Ce se întâmplă cu această țară deja îngrijorează elita politică europeană, iar dacă în alegerile pentru președinte din primăvară va câștiga un aliat al lui Fico, atunci Slovacia riscă să devină un stat problemă. De unde această orientare politică a alegătorilor slovaci?

Despre populism se spune că își are rădăcinile în frustrările societății, că este alegerea celor care se simt lăsați în urmă. Or întreaga economie slovacă a rămas cu mult în urma celorlalte concurente din Europa de Est. Acest lucru este cel mai evident dacă sunt analizate datele Eurostat despre evoluția PIB per capita exprimat în standardele puterii de cumpărare (PPS).

În 2022, în funcție de acest reper, Slovacia era la 71% din media UE, după un parcurs retrograd timp de aproape un deceniu. În 2020, PIB per capita slovac exprimat în PPS se afla la 74% din media UE, iar în 2015 la 79% din media UE. Spre comparație, pentru România indicatorul s-a situat în 2022 la 76% din media Uniunii, iar în 2015 la 57%. Cu excepția Slo­vaciei, toate economiile emergente est-euro­pene au crescut treptat în ultimii zece ani. Că această țară rămâne în urmă este evident și din faptul că 1 din 10 slovaci locuiește sau muncește în străinătate.