Dimensiunea neașteptată a PNRR: un nou program de „reforme“ care seamănă frapant cu un angajament față de FMI

♦ Vârsta de pensionare va crește; stimulentele fiscale (probabil că și impozitul zero pentru veniturile din IT și construcții) vor fi eliminate treptat; toate minele vor fi închise până în 2032. Într-un document  către Comisia Europeană (numit Reformele emblematice ale redresării românești și Planul de reziliență), separat de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), guvernul promite reforme structurale profunde care seamănă uluitor cu angajamentele pe care România și le lua în trecut față de FMI. Florin Pogonaru, AOAR: „Probabil că FMI va fi implicat pe partea de împrumut din PNRR, chiar dacă banii nu vin de la FMI“.

Celebra „To do list” se întoarce sub forma PNRR. Aceasta este cea mai mare surpriză din acest plan – o listă de promisiuni cu impact enorm transmisă Comisiei Europene (și nefăcută publică până acum).

La început a fost vorba că UE se împrumută în numele țărilor membre cu 750 mld. euro pentru a obține o dobândă bună. România ar urma să primească 16 miliarde de euro din acest împrumut (nu toate țările au vrut să ia banii din împrumuturi, din acest plan), restul de până la 29,2 mld. euro urmând să fie granturi (granturi parțiale pentru că, pe termen limitat, contribuția la bugetul UE crește, de la 1,2% din PNB la 1,4%). Cu acești bani țările UE ar fi urmat să se refacă după criză și să facă un pas în plus în tranziția către o economie verde. Iată de ce acest document însoțitor al PNRR este atât de surprinzător. Nu ar fi fost nimic de mirare dacă angajamentele erau cuprinse într-un plan de reducere a deficitului bugetar, având în vedere că România este în procedură de deficit excesiv, iar Comisia va cere României, după criză, un nou plan de revenire la un deficit bugetar de sub 3% din PIB. Însă angajamentele apar într-un plan care ar trebui să finanțeze, să zicem, o linie de cale ferată de mare viteză, nu reforma pensiilor.