După 20 de ani, Eugen Rădulescu, director în BNR, face dezvăluiri despre operațiunea imposibilă de restructurare a Băncii Agricole, căreia nimeni nu-i dădea nicio șansă, și despre cum a ajuns Raiffeisen să cumpere o bancă pe care FMI o vroia lichidată

♦ Eugen Rădulescu este unul dintre cei mai cunoscuți directori din Banca Națională, acum este directorul Direcției de Stabilitate Financiară, iar în anii ’90 a fost directorul Direcției de Politică Monetară în perioada cea mai complicată, atunci când inflația ajungea  și la 300% (acum este 3,16%!) și cu o depreciere majoră a cursului leu/dolar, care creștea și cu 10% într-o zi (anul trecut, când a fost criză, a crescut cu 1,88%) ♦ Foarte puțini știu sau își mai aduc aminte că la începutul anilor 2000 Eugen Rădulescu a fost președintele Băncii Agricole, atunci când sistemul bancar și financiar erau în aer din cauza căderii Bancorex, a avântului luat de băncile populare și apoi a căderii FNI, cel mai mare fond mutual, controlat de Sorin Ovidiu Vântu și care a lăsat în urmă o gaură de 300 de milioane de dolari ♦ Din cauza creditelor neperformante acumulate ca urmare a politicii generoase a guvernelor de finanțare a agriculturii, dar fără a mai lua bani înapoi, Banca Agricolă ajunsese plină de credite neperformante, iar FMI cerea lichidarea ei, ca de altfel și a Bancorex ♦ Pentru Bancorex, care era cea mai mare bancă din România, s-a găsit varianta scoaterii creditelor neperformante în afara bilanțului, iar partea bună să fie preluată de BCR ♦ În încercarea de a rezolva problema și la Banca Agricolă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR și prim-ministru în anul 2000, i-a trimis pe Eugen Rădulescu și Vasile Ifrim, director din BNR, la Banca Agricolă, să vadă dacă pot să opereze o restructurare a băncii și ulterior să găsească o soluție pentru viitor

♦ Într-o opinie scrisă în seria ZF 30 de ani de sistem bancar în România, Eugen Rădulescu povestește, după 20 de ani, cum a fost atunci, cum a preluat mandatul de președinte al Băncii Agricole, ce a găsit acolo, cum a făcut restructurarea unei bănci care avea o rețea extrem de întinsă în țară, cu personal foarte mare și cu sisteme rămase în urmă ♦ Rădulescu vine cu informații inedite, care nu au mai fost spuse niciodată („Pentru a avea mână liberă, am cerut  să nu mai fie Consiliu de Administrație, care ne-ar fi putut pune piedici.  Pentru  a face restructurarea eficientă, deciziile trebuiau luate rapid, iar banca a fost condusă de doar doi oameni“) ♦ Având în vedere că Banca Agricolă avea interdicție de a acorda credite, pentru a avea venituri, Eugen Rădulescu a găsi soluția de a introduce și a promova masiv cardurile de credit! El a fost printre puținii care au crezut că banca poate fi restructurată astfel încât, ulterior, să poată fi privatizată ♦ În final, banca și-a găsit un cumpărător, un fond de investiții american, pentru ca apoi să intre în joc grupul austriac Raiffeisen, care, după preluare, a făcut din Banca Agricolă una dintre cele mai importante bănci din România (este pe locul 5), cu o valoare de piață de peste 1,5 mld. euro și care în 2020 a raportat un profit de 135 mil. euro, la active de 10,6 mld euro. Cristian Hostiuc