Energia eoliană a devenit a patra forță de producție, devansând cărbunii. Producția de energie a fost cu 5% mai mare în 2023, dar cum nu a mai avut cine să o consume, s-a dus la export

♦ Cei 3.000 MW pe care România îi are în proiecte de energie eoliană au livrat anul trecut 14% din producția de energie locală ♦ Eolienele au devenit a patra forță de producție de energie din România, după hidro, nuclear și gaz, dar peste cărbuni, care au ajuns să reprezinte doar 13% ♦ Aproape 70% din producția de energie a României de anul trecut au venit din surse lipsite de emisii de CO2 ♦ România a redevenit exportator net de energie, dar această victorie a fost înregistrată în contextul în care nu a mai fost nimeni să consume excedentul de producție.

Datele din raportul pe decembrie 2023 emis de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că anul trecut a adus un nou pas spre „înverzirea“ producției de energie locală, eolienele trecând în fața cărbunilor, care au ajuns să reprezinte numai 13,4% din producția de energie din România. Nu este pentru prima dată când eolienele iau fața cărbunilor, o situație similară a fost înregistrată și în 2021, dar devine clar că acest clasament, cu cărbunii care pierd din relevanță, are mici șanse să mai sufere modificări în viitor.

Astfel, 33,4% din producția de energie din România anul trecut au fost generate de Hidroelectrica. Urmează energia nucleară cu un „clasic“ de 19,3% din producția de energie, iar podiumul este completat de centralele pe gaze, care au ajuns la o pondere de circa 17%. Eolienele ocupă locul patru, urmate apoi de cărbuni și la o mare diferență de biomasă și alte surse de producție de energie. Ce este de reținut este faptul că împreună sursele de producere de energie fără emisii de CO2 au generat 70% din producția de energie locală, România fiind una dintre cele mai verzi economii din acest punct de vedere la nivel european.