Energie electrică. Imposibil de anticipat

Declanșarea războiului din Ucraina și criza gazului rusesc au împins piețele de energie dincolo de orice scenariu imaginat vreodată, prețurile istorice declanșând intervenții fără precedent la nivelul guvernelor astfel încât consumatorii să reziste și economiile să nu cedeze. În România, scumpirea energiei a dus la o scădere drastică a consumului, industria fiind cea mai afectată. Astfel, cu o scădere a cererii de 7,7% anul 2022 bifează o contracție aproape similară cu cea adusă de anul 2009, când cererea s-a redus cu 8,6% pe fondul crizei financiare.

România a mai consumat anul trecut 51,8 TWh de energie, în scădere față de nivelul de 56,2 TWh din 2021, arată datele din raportul anual al ANRE pe piața energiei în 2022, publicat pe site-ul instituției. Atât consumatorii casnici, cât și cei industriali au stins becurile din cauza scumpirii energiei. Pe segmentul consumatorilor casnici, cererea de energie a scăzut cu 5,3%, în timp ce cererea din domeniul industrial s-a compactat cu 8,27%. Cu aceste procente, 2022 devine unul dintre cei mai slabi ani ca evoluție, la concurență cu 2009. Analizând însă cifrele marilor jucători din energie, este perfect vizibil că din această criză învingători au fost marii producători și desigur statul prin impozitele sau dividendele pe care le-a încasat din aceste rezultate colosale. Pierderile sunt la unii dintre furnizori, acesta fiind cel mai afectat segment al pieței de energie.

După șocul prețurilor din 2022, 2023 nu aduce calmul dorit de economii. Pe plan local, de exemplu, datele de la bursa de energie OPCOM arată că pentru primele patru luni din an prețul mediu spot a fost de 596 lei/MWh, mult sub media de 1.025 lei/MWh din 2022. Mai departe, datele publicate de OMV Petrom pentru primul trimestru arată că pe plan local cererea de energie a fost cu 10% mai mică față de aceeași perioadă a anului trecut, impactul facturilor istorice asupra consumatorilor industriali, dar și al iernii neobișnuit de calde fiind astfel vizibil. Dar ceea ce contează însă foarte mult în această scădere dramatică a prețului este impactul pe care energia verde începe să îl aibă. Calculele ZF făcute pe baza datelor zilnice publicate de WindEurope arată că pentru primele cinci luni ale anului vântul a acoperit aproape 18% din cererea de energie europeană, peste cele 16% din perioada similară a anului trecut. Mai mult, au fost zile de recorduri absolute. De exemplu, pe 15 ianuarie, 35% din toată energia consumată la nivel european au venit din proiectele eoliene onshore și offshore. Energia verde nu mai este un discurs, ci un game changer care zguduie din temelii fundamentele pieței de energie.