Est-europenii recuperează treptat decalajul din infrastructură
Țările est-europene înregistrează, chiar și după șase ani de la izbucnirea ultimei crize financiare mondiale, ritmuri de creștere economică sub potențial, iar proiectele de infrastructură sunt practic o gură de oxigen pentru economiile din regiune, sufocate de lipsa investițiilor private…
Țările est-europene înregistrează, chiar și după șase ani de la izbucnirea ultimei crize financiare mondiale, ritmuri de creștere economică sub potențial, iar proiectele de infrastructură sunt practic o gură de oxigen pentru economiile din regiune, sufocate de lipsa investițiilor private și a consumului.
Gradul de dezvoltare a infrastructurii în Europa Centrală și de Est diferă semnificativ de la o țară la alta, dar caracteristica comună a acestora este că toate se află sub nivelul țărilor dezvoltate din vestul continentului, din moment ce întreaga regiune s-a confruntat timp de câteva decenii cu investiții reduse în acest sector. Investițiile în infrastructură s-au dezghețat mai ales în ultimii zece ani, odată cu extinderea spre Est a UE, ceea ce a deschis accesul țărilor din regiune la fonduri nerambursabile.
Patru dintre cele mai mari economii din regiune, Polonia, România, Cehia și Ungaria, au cheltuit anul trecut circa 90 miliarde de dolari (70 mld. euro) cu proiectele de infrastructură, potrivit unor calcule efectuate de Business Construct pe baza datelor din raportul „Capital projects and infrastructure spending: outlook 2025“, realizat de firma de consultanță PwC.
-
De ce Pilonul II e mai bun decât pensia de stat, care este riscul unui portofoliu concentrat pe România și ce putem învăța de la fondul Norvegiei? Urmăriți ZF Generația Pilon II marți, 17 noiembrie, de la ora 11:00 cu Adrian Codirlașu, lector la ASE și președintele CFA RomâniaZF Generatia Pilon Ii · 16 noiembrie 2026
-
ZF DESCHIDEREA DE ASTĂZI. Cum va merge bursa. Urmăriți marți, 17 noiembrie 2026, ora 09.30 o discuție cu Valentin Miron, cofondator VMB PartnersBurse - Fonduri mutuale · 16 noiembrie 2026
-
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată a României în cadrul PNRR, de 2,67 mld.euro. Comisia va comunica ce jaloane nu au fost îndeplinite satisfăcător și poate decide să reducă finanțarea dacă țintele nu sunt atinse ulterior de RomâniaZF 24 · 16 noiembrie 2026