Europa în viziunea președintelui Macron: Orice criză este o șansă de transformare, adaptare și evoluție...

La început a fost discursul de la Sorbona din 26 septembrie 2017, când proaspătul ales și foarte tânărul președinte al Franței Emmanuel Macron le-a arătat francezilor, și lumii întregi, viziunea sa despre reformarea unei Europe pe care crize succesive au șubrezit-o. 2016 a fost anul referendumului-șoc pentru Brexit. În 2015 a izbucnit criza refugiaților. Iar economiile europene abia începeau să-și revină din colapsul financiar global care s-a transformat în criza datoriilor din zona euro. Ecoul discuțiilor despre spargerea zonei euro încă se mai auzeau. Brexitul deja spărsese UE. Alte calamități se anunțau.

Pe 9 mai 2022 – an de criză și electoral – a fost „Jurământul de la Strasbourg“, așa cum la numit chiar proaspătul reales președinte Macron. Atunci, el a promis că va ajuta la construirea unei Europe „suverane, unite, democrate și ambițioase“. În urmă cu cinci ani, Macron a propus inițiative în cele mai variate domenii, cum ar fi apărarea – el încă mai insistă pe o armată comună europeană, diferită de organizarea NATO -, economie, taxe și educație. A făcut aluzie la scoaterea Europei din era glaciară și la a o „da înapoi oamenilor ei“, după cum scrie Le Monde. Cu o lună înainte de discursul de la Sorbona, Macron a vorbit de conceptul de „Europă cu mai multe viteze“, în care un nucleu de țări aflate în „avangardă“ accelerează integrarea Uniunii Europene. Cine nu vrea să țină pasul, rămâne într-o viteză mai mică. Idei ca acestea au, bineînțeles, adepți și opozanți, dar l-au adus pe Macron rapid pe prima scenă a politicii europene. De atunci și până acum președintele Franței a rămas singurul lider politic european de talie mondială în condițiile în care partenerul tradițional de tandem, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a părăsit prima scenă politică germană, pandemia de COVID-19 a adus o nouă criză economică, iar Rusia a invadat Ucraina, provocând o criză energetică europeană și una alimentară globală.

Pe 9 mai 2022, de ziua Europei, președintele francez a făcut din chestiunile instituționale punctul central al discursului său. A vorbit despre o Europă „mai eficientă“, „mai independentă“ și mai apropiată de vecinii ei. „Jurământul“ a fost făcut în cadrul „Conferinței pentru Viitorul Europei“, un proiect de suflet al președintelui. Iar evenimentul în sine a fost special: 800 de cetățeni europeni au fost aleși la întâmplare de pe tot continentul pentru a participa. Ei au auzit de la Macron propuneri pentru o structură de decizie mai cuprinzătoare, dar mai eficientă, pentru dialog politic și cooperare în chestiuni de interes comun pentru toate națiunile europene, inclusiv pentru britanicii ieșiți din UE și pentru cetățenii Ucrainei.