Excesul de lichiditate pe piața interbancară în primele patru luni din 2025 a fost de aproape 30 mld. lei, medie zilnică, dar după turul 1 al alegerilor prezidențiale a coborât abrupt în prima parte a lunii mai, sub 10 mld. lei. Cum arată graficul prezent

♦ Estimările unor bancheri legate de intervențiile BNR pentru a apăra leul au fost apropiate de realitate, după cum a indicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, el adăugând că „ușor au fost chiar subevaluate ieșirile de capital și intervențiile băncii centrale“ ♦ Analiștii de la Erste au estimat că BNR a cheltuit probabil circa 6 mld. euro din rezervele sale valutare pentru a susține leul ♦ Pe măsură ce BNR a intervenit pentru a susține leul, lichiditatea interbancară s-a restrâns.

Anul 2025 a început cu un surplus de lichiditate, în primele patru luni excesul de lichiditate pe piața interbancară fiind de 28,6 mld. lei, medie zilnică. Iar în contextul persistenței excesului de lichiditate din piața interbancară, indicele ROBOR la 3 luni, referință pentru creditele în lei (corporate și retail de dinainte de mai 2019) cu dobândă variabilă, a fost stabil, preponderent pe palierul de 5,90%-5,94%.

Apoi, tensiunile politice de după anunțarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale au bulversat piețele valutară și monetară. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a vorbit recent despre momentele dificile prin care a trecut România, dând detatii neștiute despre creșterea cursului valutar, a dobânzilor și a costului de finanțare a statului din cauza tensiunilor politice legate de alegerile prezidențiale din prima parte a lunii mai. Guvernatorul BNR a prezentat, printre altele, și un grafic care indică scăderea puternică a lichidității interbancare în perioada tensiunilor politice din prima parte a lunii mai. „Acest grafic a fost obținut cu greu de la direcția de politică monetară. Este vorba despre multe operațiuni interne“, a mărturisit Isărescu, adăugând că „trebuie spus adevărul“.