Execuția bugetară la cinci luni: dacă lucrurile continuă așa, deficitul bugetar va sări de 6% din PIB, adică peste cel de anul trecut. Încasările din TVA au trecut pe un plus de 19% în mai, cel mai bun avans din 2023, dar nu au putut să contrabalanseze ac

Guvernul Ciucă a cheltuit cu 24% mai mult în mai 2023, față de mai 2022, adică în total 49 mld. lei. Or, cheltuielile ar fi tre­buit să crească, potrivit proiecției buge­tare, cu maximum 10%, iar veniturile cu 14%.

Guvernul Ciolacu și-a început man­datul sub o zodie nefericită. Inflația ră­mâ­ne foarte sus, la peste 10%, iar anga­jații statului care au o putere mare asu­pra guvernului, pentru că au sindicate ce pot bloca activitatea statului (ceea ce nu există în mediul privat, decât rar), oricât de raționali ar fi, încep să murmure. Întâi au fost profesorii, care au stat trei săptămâni în grevă, acum se pregătesc medicii. Inflația a adus în buzunarele bugetului, anul trecut, 16 miliarde de lei, la o creștere de venituri de 21%, an/an, în vreme ce aceeași inflație a adus cum­pă­rătorilor de toate neamurile un gol în privința puterii de cumpărare de cel puțin 25%, în ultimii doi ani. Guvernul nu are bani, pentru că veniturile sunt în bătaia vântului, ca întotdeauna și oriun­de în lume, dar cheltuielile sunt mereu obligatorii. Așa că veniturile, la cinci luni, au crescut cu 10%, iar cheltuielile cu 17%. Și încă nu a venit nota de plată cu majorarea salariilor profesorilor, cu viitoarele facturi pe care medicii și polițiștii le vor pune, curând, pe prispa Palatului Victoria.

Astfel s-a ajuns în situația ca, la cinci luni din 2023, deficitul bugetar să fie de 37 mld. lei (7,4 mld. euro), adică 2,3% din PIB, un deficit uriaș pentru ambiția guvernului de a ajunge la un deficit de sub 3% din PIB în 2024. Dacă s-ar continua tendința, deși deficitul crește mai mult în a doua parte a anului, atunci deficitul ar ajunge și la 6% din PIB pe finalul anului, față de o țintă de 4,4% din PIB consemnată în legea bugetului. Adică peste deficitul de anul trecut.