Experimentul concesiunii Comarnic-Brașov a eșuat. Cine plătește?

Anunțul privind eșecul concesiunii acestei auto­străzi nu a fost o surpriză, având în vedere că în ultimul an Ministerul Transporturilor a tot evitat să ofere o decizie tranșantă privind soarta acestei șosele, anunțând ba că „ne ducem înainte sau ne ducem înapoi“ cu proiectul, ba că încă se poartă discuții cu concesionarii, francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag și grecii de la Aktor.

În mod concret și public însă, până acum nimeni nu și-a asumat eșecul celor trei concesiuni „ratate“, care au tărăgănat construcția auto­străzii Comarnic-Brașov, care ar fi putut deveni prima autostradă peste munți din România.

Comarnic-Brașov a fost gândită în urmă cu peste un deceniu ca o continuare la Autostrada Transilvania, proiect care intrase pe mâna americanilor de la Bechtel la acea vreme, însă nici această șosea, între Brașov și Borș, nu a mai fost finalizată, nici cea între Comarnic și Brașov nu este gata în acest moment.

Statul român a anulat ieri pentru a treia oară în ultimul deceniu procedura, motivând că nu și-ar fi putut respecta angajamentele față de Comisia Europeană și FMI privind indicatorii macroeconomici (deficit bugetar și datorie publică), având în vedere că în total costul acestei autostrăzi se ridică la 8,5 miliarde de euro pe perioada de 30 de ani de concesiune.