Furtuna bancară din Occidentul bogat crește riscul de default în economiile emergente slabe, poate frâna cursa dobânzilor din economiile mari, iar în SUA forțează guvernul să se gândească cum poate să garanteze toate depozitele, indiferent de mărime

Cu patru bănci regionale ameri­ca­ne devastate pe burse și de către clienți și cu una, uriașă, elvețiană scoasă brutal din istorie, încă este dezbătut dacă lumea occi­den­tală a trecut printr-o criză bancară sau dacă este abia începutul uneia. Însă orice ar fi fost până acum, consecințele sunt multiple, de la presiuni pe deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale la regândirea schemelor de garantare a depozitelor și reevaluarea ris­cu­rilor de către investitori.

Furtuna bancară a accelerat săptămâna tre­cută ieșirile de capital de pe piețele emer­gente, ceea ce s-a simțit și în Europa de Est. Traderii au scos aproape 2 miliarde de dolari din fondurile care investesc în obligați­uni și acțiuni emergente, acestea fiind cele mai ample retrageri din ultimul an, potrivit Bloomberg. Pentru eco­nomiile emergente cele mai vulnerabile cel mai mare pericol este îngusta­rea accesului la finanțare și creșterea riscului de default. 

Șocul a atins și pie­țele valu­tare, în regiune remarcându-se prin slăbi­ciune forintul Unga­riei, pre­dispus la deprecieri în vremuri cu turbulențe. Mone­da și-a revenit după ce guver­nul și ban­ca centrală din Elveția au aranjat vânzarea colosului ban­car Credit Suisse, care altfel risca să se prăbușească, către UBS pe o nimica toată. Traderii urmăresc dacă furtuna bancară îi va face pe oficialii Rezervei Fede­rale americane să încetinească ritmul de creștere a dobânzii de politică monetară sau chiar să oprească majorările. Fed are ședință de politică mo­netară miercuri, iar cele mai multe pariuri sunt pe o creștere a dobânzilor, dar condițio­nată de asi­gu­rări că situa­ția din sectorul bancar este sub control.