“Fuziuni-achiziții, băncile europene și … Caragiale”
S-a facut mult zgomot in presa in ultima perioada pe tema fuziunii a doua mari grupuri financiare europene. Aceste informatii nu au fost insa confirmate oficial. Dar dincolo de aceste speculatii, fuziunile si achizitiile din industria financiar-bancara europeana par sa…
S-a facut mult zgomot in presa in ultima perioada pe tema fuziunii a doua mari grupuri financiare europene. Aceste informatii nu au fost insa confirmate oficial. Dar dincolo de aceste speculatii, fuziunile si achizitiile din industria financiar-bancara europeana par sa capete o noua dinamica. La 10 ani dupa o criza ce a zguduit din temelii si remodelat finantele mondiale, bancile incep sa-si puna din nou probleme existentiale. Un fenomen rar de un deceniu incoace capata o alta magnitudine in aceste zile. Fuziunile si achizitiile vor marca spiritele sistemului bancar european in urmatoarele luni, dupa multi ani de liniste. Se observa deja nasterea unei orientari generale de concentrare a capitalurilor.
Dar care sunt explicatiile acestor tendinte? De unde apare acest fenomen? Ce “valuri” au transformat grupurile financiar-bancare ale Europei ultimilor ani? A venit oare momentul sa se creeze banci gigant in Uniunea Europeana, ca sa se poata tine piept mastodontilor americani sau chinezi? Ce alte banci mai pot sa apara in joc? Ce impact vor avea aceste transformari asupra sistemului bancar din Romania?
Raspunsurile la aceste intrebari au la baza in primul rand explicatii de ordin statistic. Conform studiilor, fuziunile si achizitiile de banci in Europa se sprijina pe o anumita ciclicitate. Se observa astfel ca “mariajele” din sectorul bancar au loc in general in perioada de prosperitate economica. Ponderea lor scade insa drastic in timp de criza, ceea ce este dealtfel explicabil. Dupa criza financiara din 2007-2008, nimeni nu a mai dorit sa accepte ideea ca bancile sa poata sa destabilizeze economia la scara planetara. S-au luat astfel ca prime masuri consolidarea fondurilor proprii si a rezervelor de lichiditati ale bancilor. Sunt transformate modelele de business si mai bine reglementate practicile comerciale sau cele legate de remuneratie. Efectivele departamentelor de Conformitate (Compliance) au crescut, in vederea monitorizarii modului cum sunt respectate ad-literam reglementarile. Mai mult decat atat, in cadrul unui raport al G30, grup de reflectie planetara al regulatorilor si bancherilor centrali, bancherii comerciali sunt “chemati la ordin” si rugati sa-si revada principiile de a face business. Astfel, conform expertilor, slabele fundamente culturale ale bancilor au stat la baza aparitiei crizei financiare […]. Metodele de lucru nesanatoase au antrenat pierderea de incredere a clientilor si costuri sociale enorme. Reinstaurarea increderii a devenit deci o necesitate. Pentru aceasta, multe din marile grupuri financiare europene s-au inspirat din Raportul G30 si s-au asigurat ca s-a facut totul pentru ca noile principii de a face afaceri vor fi insusite pana la cel mai de jos nivel.
-
Sfaturile unor minți luminate despre cum să-ți fie mai bine la locul de muncă. Cum să-ți convingi șeful să-ți acorde o mărire de salariu? Cum poți profita la maximum de cele 10 minute pe care le acordă un șef? Ce să faci dacă ești un lider interimar? Cum trebuie să fie ținuta ta de șef? Ești în lift și ucră CEO-ul. Ce îi spui?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026