Goana după aur a băncilor centrale. Cererea de aur a ajuns la vârful ultimelor 7 decenii. România a coborât pe locul 37 în topul țărilor după rezervele de aur, cu 103,6 tone, potrivit World Gold Council. În Europa Centrală și de Est, România a avut mult t

♦ Băncile centrale, inclusiv din regiune, precum cele din Polonia sau Ungaria, și-au majorat semnificativ rezervele de aur în ultimii ani, în timp ce România nu a mai cumpărat aur de decenii ♦ În 2022 cererea anuală de aur a înregistrat cel mai înalt nivel din ultimele 7 decenii, adică de după anul 1950, creștere stimulată de cererea de peste 400 de tone din ultimele două trimestre ale anului ♦ Achiziții nete de aur din 2022 au totalizat 1.136 tone ♦ Principalii cumpărători de aur în 2022 au provenit din economiile emergente, pe primele locuri situându-se Turcia (148 tone), China (62 tone), Egipt (47 tone), Qatar (35 tone), Uzbekistan (34 tone).

Siguranța pe care o oferă pe perioadele de criză, prezervarea valorii pe termen lung, lipsa riscului de credit sau moștenirea istorică sunt câteva dintre motivele care au determinat băncile centrale ale lumii să mențină de-a lungul timpului un stoc de aur ca parte a rezervelor internaționale, și chiar să cumpere mai mult aur. Ascensiunea inflației, dobânzile rămase în urma creșterii prețurilor, dar și tensiunile geopolitice și economice din ultima perioadă au amplificat apetitul pentru achiziții de aur. Iar cei mai mari jucători de pe piața aurului sunt băncile centrale, acestea fiind și cei mai mari câștigători de pe urma aprecierii aurului.

Rezervele mondiale de aur sunt de peste 30.000 tone, potrivit statisticilor pentru 2022 ale World Gold Council, asociație nonprofit a celor mai mari producători de aur la nivel mondial.