Harta de business a României desenată între două crize majore

♦ Bucureștiul și-a pierdut rolul de headquarter unic, iar jumătate din țară s-a legat de o investiție-locomotivă pentru a prinde tracțiune. Cealaltă jumătate se zbate în beznă fără investiții ♦ Dincolo de cifre, cel mai dur barometru care lovește România este cel al depopulării, pentru că în final lipsa investițiilor și salariile mici se văd în viața oamenilor, în nivelul de trai, în depopularea unor localități întregi.

În 2008, România de business respira din Capitală și cam atât. Firmele înregistrate în București erau responsabile de 63% din cifra de afaceri totală din România. Era chiar înaintea unei crize financiare care a zdruncinat din temelii întreaga economie. Un deceniu și ceva mai târziu, în 2020, un alt an greu de uitat, Bucureștiul mai însemna 37% din business. Cifra de afaceri totală a firmelor care și-au stabilit sediile centrale în București a rămas cam aceeași  – 640 de miliarde de lei (130 de miliarde de euro) în 2020. Amprenta în economie s-a redus semnificativ. Au apărut noi sedii centrale pentru business. Au apărut noi investiții care au ridicat regiuni, au creat locuri de muncă și acolo unde e vorba de locuri de muncă bine plătite au contribuit la oprirea depopulării masive care a pus stăpânire pe România.

Județele de la granița de vest – Timiș, Arad și chiar Bihorul – s-au dezvoltat pe baza producției de componente auto, un model care a funcționat după criza din 2008, dar care acum este regândit și reașezat cu zona de cercetare-dezvoltare, un pariu care poate fi câștigător și în următoarele decenii pentru economia României.