Harta scăderilor economice din UE arată că indiferent de cum s-ar feri de pandemie, niciun stat modern nu este imun la o criză care lovește lanțurile comerciale și de producție internaționale

Blocajele create de pandemie au avut ca efect scăderi economice record în statele Uniunii Europene, însă în general șocurile nu s-au ridicat la înălțimea temerilor inițiale.

Cu un număr de state anunțând deja evoluțiile PIB în al doilea trimestru, se pot trage câteva concluzii: în economiile mari, plonjonul a fost mai lent acolo unde guvernele au avut de la început o strategie coerentă de limitare a efectelor pandemiei; apoi, toate statele sunt vulnerabile la astfel de lovituri în contextul unor economii deschise, dependente de lanțurile comerciale și de producție internaționale.

Germania, economia care contează cel mai mult pentru Uniunea Europeană, a intrat în recesiune în primul trimestru, iar căderea a accelerat în cel de-al doilea la 10,1%, în raport cu intervalul de trei luni anterior. În primul trimestru, scăderea a fost de 2%. Germania se confruntă astfel cu „recesiunea secolului“, declinul ștergând practic aproape toată creșterea economică din ultimii zece ani. Însă pandemia nu poate fi făcută vinovată pentru tot declinul, acesta urmând unei perioade prelungite de încetinire economică „sincronizată“ în mai toată Europa și în economiile mari în care Germania s-a apropiat periculos de recesiune. Apoi, industria germană este în recesiune de cel puțin un an.