Importurile de electricitate sunt o vulnerabilitate. Pentru a reduce riscurile, Polonia nu renunță la cărbune. Slovacia se pregătește să conecteze la rețea încă un reactor nuclear sovietic

Cu centrala nucleară de la Paks „în pană“ din cauza caniculei și cote­lor scăzute ale Dunării, Ungaria își va acoperi necesarul de con­sum de electricitate din impor­turi, a spus guvernul de la Budapesta. Cele pa­tru reactoare de acolo acoperă în mod normal jumătate din producția de electricitate a țării. Funcționarea lor a devenit imposibilă. Însă ma­ghiarii nu trebuie să-și facă griji deoarece țara are o capacitate de import de electricitate con­si­derabilă, a asigurat premierul Peter Magyar.

Pentru că seceta afectează și producția de energie nucleară de la Cernavodă, și România se vede în situația de a crește importurile de electricitate. Totuși, de regulă importurile sunt mai scumpe decât producția internă, iar când în regiune se preconizează o criză de energie, a te baza pe importuri devine un risc. Și producția de energie a Serbiei este afectată de secetă și de cotele joase ale Dunării, iar această țară cel mai probabil nu va exporta energie în UE. O descurajează taxa pe carbon. Mai grav, Serbia, se pare, și-a majorat de patru ori importurile de electricitate în zece ani, potrivit Agenției pentru Energie din această țară.

Și Polonia importă energie, în special gaze, folosite la producerea de electricitate. Însă aceas­tă țară a rămas ultimul bastion al căr­bu­nelui din Europa de Est și chiar din UE, unde concurează la acest titlu cu Germania. Săptă­mâna aceasta, guvernul a decis extinderea duratei de funcționare a termocentralei de la Rybnik din Silezia cu un an, până în 2028. Producția de energie termică va fi prelungită până în 2029.