Imposibil de îmblânzit

Războiul din Ucraina a făcut din piața energiei un sector în care evoluțiile pe termen lung sunt imposibil de anticipat, adaptarea permanentă fiind singurul instrument de supraviețuire în această junglă a resurselor. Disperarea UE de a găsi alternative pentru gazul rusesc a accelerat planurile de decarbonizare, energia verde trăind acum clipe de grație. Dar la rândul ei, energia verde este alimentată cu tehnologie din China, Europa neavând un lanț industrial care să-i susțină nevoia acută de energie nouă. Gazul rămâne esențial pentru succesul tranziției energetice, investițiile în terminale de LNG făcându-se cu pedala accelerației la podea, iar alianțele cu parteneri strategici precum Azerbaidjanul fiind esențiale pentru umplerea golului lăsat de Rusia. În această furtună, România are cărțile pe masă, are gazul în Marea Neagră și cel de pe uscat care abia așteaptă să iasă la suprafață, are un potențial eolian offshore neexploatat, are suprafețe goale care așteaptă să fie umplute de panouri solare. Ce nu are acum România este o industrie care să susțină această creștere și stabilitate de reglementare pentru investitori. Fără investiții în cercetare, dezvoltare, fără sprijinirea firmelor locale, tranziția verde va fi pentru România încă un fenomen importat, cu impact în deficitul comercial, nu în dezvoltarea economiei locale.

Datele centralizate de ZF pe baza informațiilor publice ale Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, arată că anul trecut revenirea banilor în domeniul energiei verzi a trecut de la faza de discurs la certitudine. Proiecte eoliene cu o capacitate totală de circa 1.700 MW au obținut în 2022 contractele de racordare la rețea, etapă esențială în dezvoltarea unei investiții de acest tip, care-i garantează accesul la rețea și indică șanse foarte ridicate de realizare. În bani, acești 1.700 MW
înseamnă investiții de aproape 2 miliarde de euro. Totodată, anul trecut a adus o creștere semnificativă a proiectelor care au obținut contractele de racordare față de 2021, de 2,5 ori în capacitate. În total, în perioada 2021-2022 proiecte eoliene cu o capacitate de circa 2.400 MW au reușit să obțină contractele de racordare, în bani acest lucru însemnând investiții de peste 2,5 miliarde
de euro. Tot datele Transelectrica arată că primele puneri în funcțiune vor avea loc începând cu anul 2024, instalările urmând să continue până în 2027. Galațiul este vedeta incontestabilă a acestui nou val de investiții în domeniul energiei eoliene, după ce în perioada de boom anterioară, 2009-2014, Constanța a atras 80% din investiții. România are în acest moment un parc de proiecte eoliene cu o capacitate de circa 3.000 MW, care la nivelul anului 2021 a asigurat 12% din energia locală.

Tot pornind de la informațiile publicate pe site-ul Transelectrica, doar în 2022 au fost emise avize și contracte de racordare pentru proiecte solare cu o capacitate de 3.750 MW și pentru parcuri eoliene de circa 2.600 MW. Astfel, al doilea val de energie verde va avea ca vedetă proiectele solare.