Inflația generalizată bate din nou la ușile gospodăriilor est-europenilor. Moneda maghiară, spun analiștii, este printre principalele victime ale războiului din Iran. O monedă care se depreciază înseamnă presiuni inflaționiste suplimentare

Pentru est-europeni, primul șoc al războiului din Ori­en­tul Mijlociu a venit sub forma exploziei prețurilor carburan­ților. Acesta încă nu a trecut și sunt pe drum și altele. În Cehia, spre exemplu, un distribuitor de energie a început deja să crească prețurile electricității și gazelor na­tu­rale pentru consumatorii casnici. Pen­tru agricultorii din toată regiunea, scumpirea carburanților și a îngrășămintelor în plin sezon de munci agricole de primăvară creează un scenariu de coșmar.

Dacă aceste costuri erodează prea mult pro­fitabilitatea, ei vor fi obligați să transfere chel­tuielile mai mari asupra consumatorului. Mâncarea va fi mai scumpă. Vine Paștele. În Polonia este semnalat că tot mai multe com­panii își creează stocuri suplimentare de materii prime, componente și produse, acesta fiind modul lor de a răspunde nesiguranței create de război. Este un comportament care aduce amin­te de începuturile crizei create de invazia rusă din Ucraina. Comenzi accelerate fac în special companiile dependente de lanțuri lungi de aprovizionare.

Problema este că furnizorii supraaglo­me­rați vor crește prețurile. De asemenea, și depo­zi­tarea mai mult timp a materiilor prime, com­po­nentelor și produselor înseamnă costuri mai mari pentru afacere. Toate acestea creează, la nivel de economie, presiuni inflaționiste ascen­dente. Băncile centrale din regiune sunt extrem de sensibile la ele, mai ales că valul an­terior de inflație a fost cu greu adus sub control. Dintre ele, doar banca națională a Poloniei a declarat victorie în lupta cu scumpirile. Cea maghiară a reușit să aducă inflația la țintă. Rata de inflație din România este în continuare cu mult peste ținta Băncii Naționale și se află la cel mai ridicat nivel din UE.