Infrastructura piatră de moară sau oportunitate?

Sectorul construcțiilor este puternic afectat de lipsa proiectelor de infrastructură noi, care să aducă un plus pentru economie și construcții. De partea cealaltă, în privat, „macaralele râd în soare, indiferent că este vorba de sectorul de birouri, care apasă puternic pedala de accelerație, cel rezidențial, unde banii economisiți în ultimii ani merg ca avans pentru o locuință nouă, retail sau industrial, deoarece creșterile veniturilor atrag consum mai mare.

Dincolo de forța de muncă mai ieftină, țările emergente atrag investitorii prin multitudinea proiectelor de infrastructură menite să aducă un cost mai mic și pe partea de transport, în cazul în care salariile încep să crească.

În Polonia deja autostrăzile au ajuns rapid la 3.334 km la finalul anului trecut, în timp ce la finalul acestui an vor trece de 3.500 km. Comparativ, România se află la o cincime de Polonia – ne putem lăuda cu numai 750 km de drum rapid. Mai grav este că în România nu se poate discuta în acest moment de niciun tronson mai lung de autostradă. Există spre exemplu București-Ploiești, dar din centură, deoarece lipsește un tronson de 3 km, există București – Constanța și București – Pitești, dar între Pitești și Constanța camioanele trebuie să îndure calvarul de pe centura Capitalei. În 2010 Emil Boc, premierul de atunci inaugura cu mare fast primii 20 km dintr-un total de 80 de centură cu două benzi pe sens. De atunci, șapte ani de zile mai târziu, în mare parte nu s-a realizat nicio îmbunătățire semnificativă. Poate anul acesta vor exista noi tronsoane modernizate, însă nimeni nu poate spune cu precizie.