Versiunea completă
Auto & Transporturi

Infrastructură rutieră? Dar feroviară?

Ani la rând infrastructura rutieră, în special autostrăzile, au ținut ocupată prima pagină, fiind considerate extrem de importante pentru dezvoltarea economică a țării. De ce? Transportul rutier este unul ieftin, rapid și flexibil.

Mirela Turlan · 24 aprilie 2019 · 3 min de citit

Ani la rând infrastructura rutieră, în special autostrăzile, au ținut ocupată prima pagină, fiind considerate extrem de importante pentru dezvoltarea economică a țării. De ce? Transportul rutier este unul ieftin, rapid și flexibil. Dar recent a intrat în discuție și componenta de mediu – un camion cu motor diesel poluează mediul. Un tren electric poluează semnificativ mai puțin. Dar în timp ce numărul kilometrilor de autostradă a urcat încet dar sigur în ultimii ani, în ceea ce privește calea ferată lucrurile nu stau deloc bine. Viteza medie la nivel național este de 42 km/h pentru trenurile pentru pasageri și 15 km/h pentru cele de marfă. Mai mult, utilizate tot mai intens pentru export, trenurile pline cu mașini produse la Craiova de către Ford sau la Mioveni de către Dacia stau și 24 sau 48 de ore blocate în vamă, semn că România trebuie să adere rapid la spațiul Schengen dacă dorește să-și păstreze competitivitatea.

Anul trecut, fostul ministru al transporturilor Lucian Șova trăgea un semnal de alarmă – în fiecare an, este reparată complet doar a 20-a parte din lungimea de cale ferată deteriorată din România, astfel încât, din cei 320 km deteriorați an de an, doar 16 sunt reabilitați. De partea cealaltă, Ford România exportă 90% din cele aproape 150.000 de mașini pe tren, în condițiile în care infrastructura rutieră din jurul Craiovei este mult subdimensionată din cauza întârzierilor extrem de lungi în ceea ce privește construcția drumului expres între Pitești și Craiova.

În ceea ce privește principala problemă a infrastructurii rutiere, Răzvan Cuc, ministrul transporturilor în funcție, semnala cum în continuare există constructori care trag de timp și invocă orice motiv pentru a nu avansa lucrările. Probabil cel mai bun exemplu în acest caz este constructorul spaniol Copisa, care, la nivel teoretic, trebuia să construiască centura orașului Mihăilești din Giurgiu. Tot la nivel teoretic, construcția trebuia demarată în vara anului 2016. Efectiv primele utilaje și-au făcut apariția în primăvara-vara anului 2017 când lucrarea trebuia finalizată. În martie 2019 ministerul a descoperit că drumul de două benzi pe sens și 3 km lungime era gata numai într-o proporție de 30%, motiv pentru care drumul va fi construit în regie proprie de compania de drumuri. După un prim avânt în 2016, o secțiune de 225 de metri a fost reconstruită în regie proprie de compania de drumuri pentru a elimina astfel blocajele legislative care ar fi putut întârzia proiectul luni, dacă nu chiar ani.

Citește și