Inge Abdulcair și Anca Macovei, PwC: Implementarea SAF-T în România, top 3 implicații pentru agenții economici

Implementarea fișierului standard de raportare SAF-T a intrat în linie dreaptă, prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2021 pentru modificarea și completarea Codului de procedură fiscală fiind prevăzută obligația depunerii acestui fișier începând cu 1 ianuarie 2022. Însă versiunile finale privind natura informațiilor pe care contribuabilii le vor declara prin SAF-T, modelul de raportare, procedura, condițiile de transmitere, datele, categoriile de contribuabili care vor fi obligate să depună fișierul vor fi aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). După cum au anunțat autoritățile fiscale în ghidul publicat anterior, privind SAF-T, într-o primă etapă cei vizați de obligație ar urma să fie marii contribuabili.

Fiind un set de raportări lunare de informații, într-un format predefinit, SAF-T se pretează oricărui tip de impozit ce se bazează pe înregistrări contabile, cu alte cuvinte atât impozitelor directe, cât și celor indirecte. Informația va fi standardizată,  astfel că vor fi cerute aceleași date, în același format, care vor putea fi citite foarte ușor de către autoritatea fiscală.

Dezvoltarea SAF-T este o inițiativă OECD care a emis, de altfel, și un Ghid în acest sens, lăsând, totuși, la latitudinea fiecărei autorități fiscale formatul și informațiile ce trebuie raportate. În plus, fiecare țară care decide să ”adere” la SAF-T poate crea o versiune specifică a fișierului, în funcție de nevoile interne de raportare. Documentele pe baza cărora ar trebui întocmit SAF-T sunt consistente și includ date din Registrul jurnal, Registrele de casă și bancă, Registrul mijloacelor fixe și Registrul de inventar.