Ce înseamnă inflația pentru omul de rând? În Ungaria, rata de peste 8% măsurată de statistică și luată în considerare de banca centrală aduce scumpiri la mâncarea din supermarket și de 15%. Nicăieri în regiune nu se prevede că prețurile vor da înapoi prea

Banca centrală a Ungariei a fost prima din UE care a început lupta cu inflația și spune că are succes, chiar dacă indicatorul creșterilor de prețuri nu se retrage de la nivelurile record atinse, iar ex­perții economici, chiar cei ai instituției, spun că scum­pirile la produsele și serviciile de bază, altele decât mâncarea și energia, vor continua în următoarele luni. Și chiar dacă inflația ge­nerală se diminuează, acest lucru nu înseamnă prețuri mai mici, ci scumpiri mai lente.

Energia și alimentele sunt adesea elementele cele mai volatile ale inflației. În Ungaria, guvernul s-a asigurat că populația are cea mai ieftină energie din Europa, dar nu a făcut același lucru și pentru companii. În Polonia, primul scut antiinflație nu a avut un efect decisiv, așa că guvernul a aplicat un al doilea scut, care prevede TVA redusă la energie și mâncare. Dar și acolo experții băncii centrale cred că inflația va începe să dea înapoi abia la vară.

În Cehia, scumpirile au grăbit pasul în decembrie, iar oficialii băncii centrale se așteaptă ca spre finalul acestui an prețurile să sară în salturi de 10% (ritm anualizat) înainte de a se hotărî să dea înapoi. Pentru Cehia, considerată cea mai matură economie est-europeană, o inflație de 10% este enormă. Toxicitatea unei inflații se măsoară în comparație cu creșterea economică, iar la economiile trecute de adolescență, adică de stadiul de „în curs de dezvoltare“, creșterile sunt de obicei mai mici. Inflația  în Cehia a fost în decembrie de 6,6%.