Lecția energetică a războiului

Este ușor acum să arăți cu degetul la miopia Germaniei în materie de politică de energie când țevile tancurilor rusești brăzdează Ucraina, dar sub pătura prosperității Germaniei, întemeiată pe gazul rusesc ieftin, am crescut toți. Pentru România, Germania este cel mai important partener comercial și nu de ieri, de azi, ci din 2006.

Desigur, voci s-au ridicat mereu împotriva planului german de a cumpăra și mai mult gaz rusesc, tot mai mult gaz rusesc, de a închide centrale nucleare fără niciun motiv, având în spate contracte ferme de achiziții cu rușii și un Nord Stream 2 în plină desfășurare. Fotografiile cu Merkel și Putin și șampanii deschise sunt ca o lovitură în stomac acum. Dependența Germaniei de gazul lui Putin ne vulnerabilizează pe toți, dar fără acest gaz, pe termen scurt, cea mai mare economei UE se sufocă. Și noi odată cu ea. Să nu ne amăgim.

Istoria e plină însă de miopii. Cine ar fi crezut vreodată că în 2022 strategia energetică a României, care de bine, de rău nu depinde semnificativ de nimeni, ar putea fi considerată acum un diamant față de ce a făcut Germania? Dar, pe de altă parte, cine ar fi crezut că în 2022 Rusia va reveni la gropi comune, execuții militare sau violuri, gazul cumpărat, mai ales de Germania, fiind principala „muniție” financiară pe care rușii o mai au? În 2021, UE a adus din Rusia energie de 100 mld. euro. Circa 40% din tot gazul consumat de UE vin din Rusia, 25% din petrolul consumat de europeni vin din Rusia, 45% din cărbunele importat de UE vin din Rusia. Cu aceste cifre se alimentează un război, iar aceste cifre nu vor scădea peste noapte.