Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Ieșirea sustenabilă din criza economică impune reforme structurale și atragerea banilor europeni

Situația economică și geopolitică nu este deloc ușoară în condițiile în care ne confruntăm cu crize suprapuse determinate deopotrivă de variate vulnerabilități interne și de șocuri exogene numeroase. O caracteristică importantă a acestora este efectul lor pe termen lung, lucru valabil atât dacă ne gândim la modificările mecanismelor economice induse de pandemia COVID (încă în desfășurare, inclusiv conform OMS), cât și la regândirea dependențelor economice și comerciale (nu doar din perspectiva lanțurilor de valoare adăugată) impusă de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

Forțați de a aceste realități care vor face dificilă pentru mulți ani întoarcerea deplină la legăturile economice specifice perioadei de vârf a globalizării, decidenții economici sunt nevoiți să gestioneze mai strict riscurile, printr-o abordare strategică diferită a potențialului economic național, căutând să dezvolte o gamă mai largă de sectoare economice locale, chiar și acolo unde în realitate nu există un avantaj competitiv clar al acestora, însă importanța lor strategică pentru funcționarea de ansamblu a economiei și a societății nu mai permite dependența de importuri din zone cu potențial risc geo-politic sau social.

Dintr-o anumită perspectivă, pe termen scurt (1-3 ani), această schimbare de paradigmă în politicile de stimulare a economiei lasă loc pentru (sau nu poate elimina pe de-a-întregul) presiuni inflaționiste, fiind evident că în acele sectoare unde se utilizează pentru aprovizionare materii prime produse local fără a exista avantaje competitive, acestea vor fi mai scumpe, implicit costul de producție va fi mai ridicat și deci consumatorul va plăti mai mult sau va beneficia de o calitate mai redusă prin comparație cu cât ar fi plătit în condiții de pace și normalitate, pentru un produs perfect substituibil din import.