Mesajul fermierilor: Anul agricol 2026 este foarte bun din punct de vedere agronomic și poate fi extraordinar dacă vom ști când să vindem recolta. Putem avea venituri mai mari decât în 2025

Anul agricol 2026 ar putea aduce o recoltă mai bună de cereale decât anul trecut, de circa 30 de milioane, dar și mai mulți bani în conturile fermierilor români, dacă vor înțelege că nu mai pot fi simpli produ­cători și vor folosi tehnologia, pentru că tranzacțiile au loc online și nu în câmp, este mesajul fermierilor prezenți la conferința „Agricultura în 2026: provocare, adaptare, oportunități“, organizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Băncii Transilvania la Constanța. În 2025, producția de cereale a ajuns la 22,7 milioane de tone, iar producția de oleaginoase a atins 5,1 milioane de tone.

„Din punctul de vedere al producțiilor, tehnic vorbind, anul agricol pare să fie mai bun, pentru că am avut precipitații în majoritatea regiunilor țării, în special în zonele de sud și sud-est, care de obicei sunt cele mai afectate de secetă. Trebuie să ne uităm foarte atent la costurile de producție, prețul de vânzare și accesul la creditare. Acestea fac pachetul astăzi. Nu mai este vorba doar despre producție“, a spus Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), care reunește peste 1.800 de fermieri ce lucrează circa 2 milioane de hectare.

Ea a adăugat că fermierii români au avut câțiva ani foarte grei, cu secetă în zona de sud-est, nord-est sau centru-sud, dar acum culturile arată bine. Mai exact, nu sunt afectate de probleme grave ca seceta sau înghețul târziu ca în anii trecuți, dar e posibil ca producția să fie influențată și negativ din cauza faptului că mulți fermieri nu au reușit să-și cumpere inputurile la timp, ca urmare a izbucnirii războiului din Iran, și nu reușesc să se finanțeze cu capital de lucru. „Doar din faptul că nu s-au utilizat îngrășăminte în perioada aceasta și până la finalul perioadei de vegetație pentru culturile de păioase și rapiță, poate avea un impact direct de scădere cu 20% a potențialului de producție.“