Misterul bine ascuns al prețurilor la energie

O scurtă istorie. Trecerea de la monopolul natural la piață

Pentru cea mai mare parte a secolului 20 electricitatea a fost furnizată de monopoluri integrate vertical și controlate de stat. Se acordau drepturi exclusive unor întreprinderi și statul controla prețurile și profiturile. Nu doar electricitatea, ci și alte industrii, cunoscute ca industrii de rețea – poșta, apa, gazul, comunicațiile, căile ferate – funcționau după acest model. Erau utilități publice. Opțiunea pentru monopol avea rațiuni economice puternice. Industriile de rețea au costuri fixe foarte mari. Rețelele sunt scumpe. În acest caz, o firmă mare produce mai ieftin decât mai multe firme concurente pentru că poate distribui costurile fixe mai multor clienți. Beneficiază de creșterea randamentelor de scară. Rezultă un monopol natural care este superior concurenței.

Pentru electricitate mai intervine și o chestiune tehnică specifică domeniului. Electricitatea nu poate fi stocată. Producția trebuie să echilibreze consumul în orice moment. Acest echilibru  necesită o rezolvare tehnică, de aceea există dispecer național / teritorial în electricitate. Piața, oricât de bine ar funcționa, nu poate echilibra perfect producția cu consumul.