Motorul alimentar „de la furcă la furculiță“ începe să funcționeze și se vede în meniul restaurantelor, dar accelerarea poate să vină doar dintr-o mai bună promovare și constanță a produselor românești

♦ ZF derulează o companie editorială susținută de Scandia Food prin care își dorește să prezinte businessurile din industria alimentară, situația unităților de producție, nivelul exporturilor și importurilor de produse agroalimentare, dar și modul în care un sector care angajează 150.000 de oameni poate să crească.

„România s-a schimbat în bine. De exemplu, am fost la SoroLume și am rămas impresionat de bucătăria neoromâ­neas­că. Când am văzut bucătăria și am văzut că totul se face la foc de lemne, chiar am zis «wow». E dificil să mă mai surprindă ceva, dar asta chiar m-a surprins. Am mân­cat gulaș, piftie, mâncare românească, și am regăsit identitatea României, pentru că iden­titatea trebuie să fie în gastronomie, în preparatele pe care le găsești în restau­rante“, spunea recent Juanlu Fernandez, proprietarul și cheful restaurantului Lò Cocina y Alma cu o stea Mi­chelin din Jerez de la Frontera, unul dintre cele mai fru­moa­se orașe din sudul Spaniei.

Iar dincolo de percepția unui chef spa­niol care cu­noaș­te România de mai bine de zece ani, în România se ob­servă tot mai mult faptul că producția locală de ali­mente se va­lo­rifică în restaurante. Pe plan local, sunt peste 40.000 de restau­rante care folosesc și legu­me, fructe, carne sau lactate pro­venite de la fermieri și producă­tori locali. Astfel, lan­țul „farm to fork“ se dezvol­tă nu doar în ideea în care produ­sele românești să ajungă la consumator prin cât mai puțini interme­diari și implicit cu un consum mai scăzut de resurse, ci și prin faptul că un sector care angajează peste 150.000 de oameni „ține“ la rândul său un alt domeniu unde lucrează peste 200.000 de oameni și anume HoReCa.