Natalitatea s-a prăbușit în ultimele trei decenii. Numărul nou-născuților aproape că s-a înjumătățit din 1990 și până în prezent. Sociolog: „Statul nu are politici de încurajare a natalității și de susținere a mamelor”

♦ Alfred Bulai, sociolog: „Practic, filosofia din spate este: «dacă ai vrut copii, să și-i crești», asta zice statul. O familie are șanse foarte mari să devină săracă după apariția copiilor. Toate acestea sunt realități care arată că trebuie să ai politici semnificative pentru creșterea natalității, ca să fie atractiv să ai copil în România.” ♦ În 1990, numărul nou-născuților era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954 ♦ În plus, vârsta medie a mamei a crescut de la 22 de ani în 1990 la 27,5 ani în 2021.

Scăderea natalității a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân­tului Populației publicate la finalul anului trecut de Institutul Național de Statistică (INS) au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori față de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migrația și deficitul demografic, adică numă­rul nou-născuților este mai mic decât cel al deceselor.

De altfel, numărul nou-născuților aproape că s-a înjumătățit din 1990 și până în prezent. Dacă 1990, numărul nou-născuților era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate județele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuți în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în județe precum Bacău, Neamț și Prahova.