Nuclearul intră în „mainstream” în Europa. În România, trei proiecte, același test: bani, oameni, rețea

♦ Unitatea 1 Cernavodă intră în retehnologizare în 2027, proiect evaluat la aproape 1,9 mld. euro ♦ Cernavodă 3 și 4 ar putea adăuga aproximativ 1.400 MW capacitate nucleară în sistemul energetic românesc ♦ SMR Doicești (462 MW), unul dintre cele mai avansate proiecte europene de reactoare modulare mici ♦ Capitalul uman devine o miză reală pentru dezvoltarea industriei nucleare.

România traversează o perioadă decisivă pentru programul său nuclear, cu trei proiecte majore pe masă: retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția Unităților 3 și 4 și proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești. Toate au calendare ambițioase și toate depind de aceleași variabile critice – arhitectura de finanțare, capacitatea de execuție a proiectelor și adaptarea rețelei electrice la noile fluxuri de energie.

În spatele acestor proiecte locale se conturează însă o schimbare mai amplă la nivel european. După ani în care nuclearul a fost privit mai degrabă ca o opțiune națională decât ca o componentă a politicii energetice comune, Bruxelles-ul începe să îl readucă în zona infrastructurii strategice.