Opinie Adrian Vasilescu: Deficitul bugetar de la comparații la analiză
Ani în șir, înainte de 2008, nu prea ne-a mai îngrijorat deficitul bugetar. Îl vedeam sub linia de 3 la sută, în raport cu PIB-ul, și gândeam că „stăm bine“. România îndeplinea deja la acest capitol, unul dintre criteriile stabilite de Uniunea Europeană. Și iată că dintr-odată, în 2008, ne-am trezit cu un deficit de peste 5 la sută. Chiar 5,7 la sută. În 2009, în plină recesiune, deficitul a fost…
Ani în șir, înainte de 2008, nu prea ne-a mai îngrijorat deficitul bugetar. Îl vedeam sub linia de 3 la sută, în raport cu PIB-ul, și gândeam că “stăm bine”. România îndeplinea deja la acest capitol, unul dintre criteriile stabilite de Uniunea Europeană. Și iată că dintr-odată, în 2008, ne-am trezit cu un deficit de peste 5 la sută. Chiar 5,7 la sută. În 2009, în plină recesiune, deficitul a fost și mai mare: 9 la sută. Iar în 2010, deși a mai scăzut, măsura mai mult decât dublul criteriului european: 6,8 la sută. Zilele trecute, Eurostat a publicat datele rectificate pe 2011. Deficitul României e mai mare decât am crezut: 5,5 la sută.
Dar să vedem cum judecăm lucrurile. Tabloul publicat de Eurostat l-am putea interpreta în gama sugerată de un cunoscut dicton: “când ne comparăm suntem tentați să fim îngăduitori cu noi înșine, dacă însă ne analizăm, ne vedem obligați să fim aspri”… Dacă ne comparăm, reținem că 17 state ale Uniunii Europene, din 27, au deficite mai mari de 3 la sută. Iar deficitul nostru, de 5,5 la sută, e depășit de deficitele Irlandei – 13,4 la sută; Greciei și Spaniei – 9,4 la sută; Regatului Unit – 7,8 la sută; Sloveniei – 6,4 la sută și de altele. Am putea conchide: comparația nu ne pune la zid. Dar analiza? Să pornim de la ce reprezintă în esență deficitul bugetar. Căci nu poate fi mai mult decât suma veniturilor plus… cât se poate împrumuta țara. Desigur, fără riscuri.
Iată că și aici comparația ne-ar putea oferi ceva motive ca să spunem că “stăm bine”. Campioanele datoriei publice sunt Grecia – 170,6 la sută față de PIB; Italia – 120 la sută; Portugalia – 108,1 la sută; Irlanda – 106,4 la sută; Belgia – 97,8 la sută… și lanțul continuă până la Țările de Jos – cu 65,5 la sută. Criteriul european fiind de 60 la sută. România, cu o datorie publică de 33,4 la sută în raport cu PIB-ul, s-ar putea număra printre țările care în această privință n-au niciun fel de dureri de cap. S-ar putea… dar nu se numără. Analiza arată altceva decât comparația. Datoria publică a României s-a mișcat periculos: 13,4 la sută în 2008; 23,6 la sută în 2009; 30,5 la sută în 2010 și 33,4 la sută în 2011. De la 69 miliarde lei în 2008 la 193 miliarde lei în 2011. O creștere de aproape trei ori. Nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a suferit creșteri atât de mari ale datoriei publice. Nici măcar Grecia. Fapt ce ne atenționează că, având astfel de probleme cu datoria publică, marja noastră de deficit bugetar rămâne mică.
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026
-
Belgianul Xavier Piesvaux, artizanul expansiunii Mega Image pe piață, care a crescut de la 19 la 420 de magazine, a revenit în România după un deceniu pentru a cuceri din nou piața, de data asta împreună cu ProfiEveniment · 14 noiembrie 2026