Opinie Cristian Popa, CFA, membru CA al BNR: Dividendul păcii dispare. Dacă vrei pace, pregătește-te de război
Timp de aproape opt decenii, Europa a trăit un paradox istoric: a cunoscut cel mai lung interval de pace din epoca modernă fără a investi serios în apărare. Așa-numitul dividend al păcii, un beneficiu colateral al ordinii postbelice, în care…
Timp de aproape opt decenii, Europa a trăit un paradox istoric: a cunoscut cel mai lung interval de pace din epoca modernă fără a investi serios în apărare. Așa-numitul dividend al păcii, un beneficiu colateral al ordinii postbelice, în care securitatea continentului a fost practic externalizată către SUA prin umbrela NATO, pare că se termină.
Ca ordin de mărime, SUA acoperă aproape două treimi din cheltuielile totale ale alianței. Altfel spus, în 2024, America a cheltuit de peste două ori mai mult decât Europa și Canada la un loc pentru apărare și asigură aproximativ 40% din personalul militar al NATO.
Însă invazia Rusiei în Ucraina a reactivat temerile istorice ale Europei Centrale și de Est și a forțat o reevaluare strategică în capitalele europene. Dacă mai există state din Europa de Vest care continuă să ezite, cele din proximitatea conflictului au luat deja măsuri. Astfel, aceste țări au depășit deja în 2024 ținta de 2% din PIB pentru apărare, stabilită la summitul NATO de la Cardiff din 2014.
În urma summitului de la Haga din 25 iunie, liderii NATO au agreat un nou obiectiv, foarte ambițios: alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035, din care 3,5% pentru capabilități convenționale și 1,5% pentru infrastructură, securitate cibernetică și adaptarea logisticii militare. Este o schimbare de paradigmă care reflectă gravitatea noii realități de securitate în care trăim.
Desigur, atingerea acestor ținte presupune un efort bugetar considerabil, mai ales pentru țări cu spațiu fiscal limitat, precum România. Nu va fi ușor. În acest context, cu atât mai important este efortul de eficientizare a aparatului public și a companiilor de stat, de reducere a risipei și a cheltuielilor non-militare și de reașezare a cheltuielilor publice pe baze sustenabile. Este un efort imperios necesar și are un sprijin public amplu, cu excepția celor ce beneficiază de pe urma acestor cheltuieli, desigur.
O Europă puternică din punct de vedere militar este vitală pentru menținerea păcii și descurajarea agresiunii. Pacea se obține prin putere, nu prin naivitate: Europa trebuie să fie capabilă să se apere. Și da, te înarmezi pentru pace, pentru a descuraja agresorii. Colegii mei din BNR au sintetizat excelent în Raportul Anual al Băncii, ediția 2024, citându-l pe Vegetius: „Si vis pacem, para bellum” („Dacă vrei pace, pregătește-te de război”).
Pentru țările de pe flancul estic al Europei, Rusia nu este doar o amenințare ipotetică. Așa se explică de ce în Polonia, în statele baltice sau în Finlanda există un sprijin public consistent pentru creșterea bugetului apărării, în timp ce în Spania sau Italia riscurile sunt percepute ca îndepărtate, iar mobilizarea este mai redusă.
Conaționalilor care cred că teama este exagerată și care nu iau în serios noua realitate, trebuie să le reamintim că Rusia a invadat teritoriul actual al României de 12 ori între 1735 și 1944.
-
Într-o lume care crede că economia și oamenii o duc greu, având în vedere creșterea inflației și a prețurilor la energie, sunt greu de vândut datele statistice conform cărora în T3 economia și-a revenit, având cel mai bun trimestru de creștere din ultimii 4 aniOpinii · 15 noiembrie 2026
-
O surpriză plăcută după un an chinuit. Economia a înregistrat în T3 cea mai bună creștere trimestru la trimestru din 2022 încoace: plus 2,1%Bănci și Asigurări · 15 noiembrie 2026
-
Dacia a avut cel mai slab octombrie de la criza microcipurilor din 2021: doar 20.373 de mașini la Mioveni, cu o treime sub nivelul de anul trecutAuto · 15 noiembrie 2026