Opinii primite la redacție: În așteptarea ghicitorilor în stele

Conform opiniilor analistilor, companiile din zona euro nu se asteapta la un reviriment al cererii, iar economia va avea un nivel de crestere de aproximativ 1,9-2% pentru 2019, o medie aproape de asteptari, dar la cel mai de jos nivel din 2013 incoace.  Expertii Bancii Centrale Europene au estimari si mai pesimiste privind cresterea economica: 1,7%. Daca primele doua economii dau semne de incetinire din motive diferite (perspectivele sumbre pentru industria auto, in Germania si impactul negativ al revoltei “vestelor galbene” asupra comertului in Franta), privitor la Italia si Spania estimarile sunt pozitive, ca urmare a cresterii sustinute a ponderii serviciilor. Dar de ce suntem in acest peisaj eterogen? Catre ce ne indreptam ? La ce trebuie sa se astepte Romania, in perspectiva integrarii in zona euro? Raspunsurile la aceste intrebari se gasesc in modul in care functioneaza moneda euro si in interferentele, disparitatile si contradictiile economice pe care le genereaza sau le va genera pe termen mediu.

Aceasta pentru ca deja la nivelul intregii Uniuni Europene avem disparitati si contradictii economice importante, chiar daca se estimeaza ca riscul unei recesiuni ramane « scazut », tinand cont de conditiile financiare favorabile, dinamica pozitiva a pietei muncii si cresterea salariilor. Dincolo de calitatea vietii, de nivelul de maturitate sociala, dincolo de principalii indicatori macroeconomici, de convergenta si de celelalte criterii de trecere la euro (inflația, deficitul bugetar, cursul de schimb, dobânzile și datoria publică), unul dintre cele mai importante elemente de urmarit este rata somajului. In timp ce tari riverane Mediteranei precum Spania, Franta, Italia, Grecia, Cipru se confrunta cu problemele majore ale unui somaj de masa, in nordul si estul continentului somajul este foarte scazut si aceste tari sufera de lipsa de forta de munca. Disparuta odata cu criza din 2008, lipsa de personal a revenit in forta incepand cu anul 2012. In tarile Europei de Est, inclusiv in Romania, acest fenomen este generat in special de cresterea economica accelerata, dar si de imbatranirea populatiei si accentuarea emigratiei catre tarile Europei de Vest. 7,5 milioane de cetateni ai tarilor Europei de Est au emigrat, majoritatea fiind din Romania. Analistii sugereaza ca masuri necesare pentru toate aceste tari cresterea salariilor, reducerea impozitelor pentru salariile mici si chiar controlul frontierelor.  O parte dintre masurile sugerate par deja sa-si faca simtita prezenta, dar nu si eficienta. In Ungaria, majorarea salariilor pentru atragerea si retinerea oamenilor de valoare si-a atins relativ repede limitele, iar in Romania majorarile salariale realizate de Guvern nu par sa-i opreasca deocamdata pe romani sa plece. Pe de alta parte, in tari precum Germania sau Olanda, unde rata somajului se situeaza intre 3 si 4%, exista o lipsa acuta de personal in domenii precum sanatatea, meseriile artizanale, serviciile sau constructiile. Polonia, ce se confrunta cu o lipsa de personal cronica, a facut apel intr-o prima etapa la ucrainieni si de curand la filipinezi, care se integreaza usor in societatile avand religie majoritar catolica.

Disparitatile si contradictiile apar apoi chiar in interiorul zonei euro. Transformata si consolidata, moneda unica nu beneficiaza insa de o sustinere unanima din partea tarilor membre.  Neacoperind unul din criteriile sale de baza, anume asigurarea suveranitatii politice, uniunea monetara a divizat mai degraba statele decat sa le apropie, inclusiv la nivelul celor mai puternice economii ale sale, Germania si Franta… Franta se teme de forta economica a Germaniei. Germania se teme de indisciplina in gestiunea finantelor publice in tarile din sud. Dupa aceea, divergentele economice si sociale ce exista intre multe din statele membre au relansat dezbateri  aprinse privitoare la valoarea adaugata reala  a monedei euro. Germania este acuzata ca profita cel mai mult de moneda europeana. Populistii francezi si italieni sustin ca tarile lor ar duce-o mai bine fara euro. Tarile din nord insista asupra necesitatii respectarii regulilor si a dezvoltarii competitivitatii. Tarile din sud reclama mai multa solidaritate si au reusit pentru moment, in urma presiunilor efectuate de Franta, sa obtina alocarea unui buget relativ simbolic dedicat statelor ce trebuie sa castige in competitivitate.