Optimismul executivilor din sectorul bancar european se ciocnește cap în cap cu temerile autorităților că se apropie un val de falimente și cu realitatea înfățișată de date. În Germania, pandemia erodează salariile mai puternic decât criza financiară. Aco

Datoria neplătită a debitorilor loviți de pandemie a distrus profiturile băncilor mari europene, făcând ca 2020 să fie cel mai dur an din ultimul deceniu pentru sector. Milioane de europeni, mulți dintre ei probabil cu credite la bănci, încă depind de programele prin care guvernele le finanțează salariile. Dar aceste programe nu vor continua la nesfârșit, iar Comisia Europeană  avertizează că urmează un val de falimente în lumea corporate, adică în rândul angajatorilor. Executivii băncilor nu par îngrijorați, ci caută să exprime încredere. Însă politicienii au început deja să dezbată dacă nu cumva sectorul bancar va avea în cele din urmă din nou nevoie de ajutor de la stat

În cea mai mare economie europeană, Germania, pandemia erodează salariile mai puternic decât criza financiară. Acolo, veniturile nominale din muncă au început să scadă pentru prima dată în ultimii zece ani, arată statistica oficială, scrie Reuters. De optimismul consumatorilor depinde revenirea eco­nomică, dar de această revenire depinde rezistența băncilor la creditele neperformante. Reflectând asupra impactului pandemiei, mulți executivi din industria bancară spun că ce este mai greu a trecut.

CEO-ul de la Societe Generale  Frederic Oudea și cel de la BNP Paribas Jean-Laurent Bonnafe prezic chiar o revenire iminentă. La nivel mai general, strategii băncilor de investiții anunță o posibilă „goană după aur“ pentru acțiunile bancare pentru prima dată după Marea Recesiune.