Pagina verde. Cum se poate transforma „aurul verde“ din materie primă care ajunge pe foc sau la export sub formă brută în produse cu o valoare adăugată de 11 ori mai mare

♦ România a exploatat anul trecut peste 17.900 mii mc de lemn, în scădere cu 2% față de anul precedent ♦ Exportul declarat este sub 1% ♦ În domeniu există două paradoxuri: industria mobilei este nevoită să aducă lemn de calitate din afara țării la un preț mai bun, iar lemnul din România se exportă brut și se întoarce sub formă de mobilier.

Valorificarea superioară a lemnului ar trebui să fie un obiectiv al Romsilva, administratorul pădurilor statului, în contextul în care industria mobilei de exemplu ar putea aduce o valoare de 11 ori mai mare lemnului decât dacă acesta ar ajunge pe foc, spun producătorii de mobilă dar și asociațiile care militează pentru protejarea naturii.
În acest sens, votul pentru un nou Cod silvic care ar trebui să facă o reformă în silvicultură, dar și în modul în care producătorii de mobilier, una dintre puținele sectoare pe excedent, au acces la lemnul de calitate din România a fost din nou amânat în Camera Deputaților.

„Trebuie să ni se asigure drept de preempțiune la masa lemnoasă. Ce înseamnă asta? Că țara noastră înțelege că reducerea deficitului comercial se poate realiza doar prin producție internă. Pentru că dacă noi nu valorificăm superior lemnul și nu aducem valoare adăugată materiei prime o să ne aflăm exact în situația agriculturii, exportăm grâu și importăm pâine“, a punctat Nadina Nedelea Rus, director executiv al Asociației  Producătorilor de Mobilă din România – APMR.

În acest sens, asociația solicită includerea în noul Cod silvic a sortării lemnului pe clase de calitate astfel încât producătorii de mobilier să poată găsi la licitații și loturi doar cu lemn de calitate pe care să îl folosească în producție. De asemenea, producătorii cer drept de preempțiune la masa lemnoasă astfel încât lemnul să poată fi va­lorificat intern și nu exportat și readus sub formă de mobilier, cum se întâmplă în prezent.