Pagina verde. Plastic – realități și prejudecăți. Are România suficiente capacități de reciclare a plasticului? „Există fabrici care reciclează toate tipurile de plastic – PET, polietilenă, polipropilenă, polistiren, chiar și PVC, dar nu cel care provine

Într-o perioadă în care vorbim tot mai mult despre nevoia acerbă de a recicla plasticul astfel încât el să nu ajungă în natură sau pentru a nu fi nevoiți să producem de la zero altul, lucru care necesită mult mai multe resurse decât atunci când acest tip de material este prelucrat în vederea refolosirii lui, întrebarea este dacă România are suficient de multe capacități pentru a reuși să fructifice în primul rând materialele rezultatele după implementarea Sistemului de Garanție-Returnare, dar și alte tipuri de plastic. În ultimii ani, s-au făcut mai multe investiții în acest sector, însă sunt suficiente pentru a recicla tot plasticul colectat? „În România există fabrici care reciclează toate tipurile de plastic – PET, polietilenă, polipropilenă, polistiren, chiar și PVC, dar nu cel care provine din deșeurile de ambalaje. Cu toate acestea, plasticul provenit de la ambalajele de alimente nu prea ajunge la reciclat. Există reciclatori independenți, dar și producători mari de ambalaje și obiecte din plastic care au și unități de reciclare, nu folosesc numai material virgin”, a spus Radu Hădăreanu, manager la Harta Reciclării. El adaugă că dacă operatorul de salubritate nu are alte reguli, și ambalajele de tip TetraPak – care conțin carton, plastic și aluminiu – se colectează tot împreună cu plasticul și se pot recicla parțial.

Dacă ne uităm la cifre, datele de la Registrul Comerțului arată că în 2023 (ultimul an integral pentru care există date) arată că în domeniul fabricării materialelor plastice în forme primare (cod CAEN 2016) erau înregistrate 70 de firme cu o cifră de afaceri cumulată de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 60% față de anul 2019, adică de dinaintea pandemiei. Pe de altă parte, în același an funcționau 433 de firme în domeniul Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic (cod CAEN 2222), cu o cifră de afaceri de 4,4 miliarde de lei. Față de 2019, numărul de firme a scăzut însă cifră de afaceri totală a crescut cu 44%, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului. Iar în recuperarea materialelor reciclabile sortate și-au depus în 2023 peste 1.100 de firme, însă nu toate activează în domeniul materialelor plastice, ci și în cel de metal sau carton. Însă, datele de la Registrul Comerțului arată că domeniul reciclării și producției de plastic crește în România, cel puțin pentru firmele care și-au creat o bază de clienți puternică. În plus, implementarea Sistemului Garanție -Returnare a adus pe lângă creșterea cantității de ambalaje PET care ajung la reciclatori, cât și calitatea acestui ambalaj. 

Radu Hădăreanu spune însă că poate cel mai important factor care crește sau scade șansele ca un ambalaj să fie sau nu reciclat este gradul de contaminare. Cu alte cuvinte, cu cât un ambalaj este mai curat, cu atât crește probabilitatea să fie reciclat, a menționat el. Reprezentanții RetuRO spuneau anterior că orice sistem de garanție-returnare, ajunge după cinci-șase ani de funcționare să aibă o puritate a materialelor foarte mare. “Cu cât puritatea materialelor colectate este mai mare, cu atât un procent din ce în ce mai mare poate fi refolosit într-o nouă sticlă. Astăzi nu se întorc 100% din deșeuri înapoi în sticle, pentru că cele, de exemplu, foarte colorate, nu mai pot fi refolosite într-o nouă sticlă. Și se duc către fibre, către tot reciclare, dar alte surse, nu către sticle”, explicat reprezentanții RetuRO, administratorul SGR. în primul an de funcționare, RetuRo a trimis către reciclatori peste 230.000 de tone de materie primă pentru noi ambalaje în principiu. Însă, România nu are capacitate de reciclare a întregii cantități de sticlă, PET și aluminiu colectat prin SGR astfel că circa 40% din cantitate merge la export. Însă, 67% din această cantitate reprezintă sticla, având în Vedere că este mai voluminousă, deci în zona de PET și aluminiu România nu stă rău în ceea ce privește capacitatea de reciclare.