Paradoxul României: de ce se prăbușește natalitatea într-o economie care a crescut de zece ori în 26 de ani. Economia României și salariile din România au crescut de aproape 10 ori în ultimii 26 de ani, dar în ciuda acestor creșteri, numărul de copii născ

România pierdut mai bine 3 mi­lioane de persoane în aceeași vreme de 26 de ani, pe măsură ce s-au născut din ce în ce mai puțini copii, în fiecare an numărul de decese a depășit numărul de nașteri, iar o bună parte din tineri, din forța de muncă, a plecat în Spania, Italia, Marea Britanie sau Germania pentru salariile mai bune din vest.

Din prisma indicatorilor economici cum sunt PIB per capita sau salariul mediu pe economie, este un paradox. Pe de altă parte, așa cum ZF a surprins în suplimentul aniversar ZF 26 de ani, indicatorii nivelului de trai din România nu au ținut pasul cu creșterea indicatorilor economici. Spre exemplu, astăzi, o treime din populația României se încălzește cu lemne sau peleți pentru sobe, chiar dacă România va deveni anul viitor cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. De asemenea, 6 milioane de locuitori ai României nu au acces la rețeaua de canalizare sau apă curentă, ceea ce se reflectă în nivelul de trai și de confort de zi cu zi, nemaivorbind de igienă.

Economia României, măsurată prin Produsul Intern Brut, s-a mărit de aproape 10 ori în ultimii 26 de ani. 37 de miliarde de euro era PIB-ul României în 1998, în vreme ce în 2024, PIB-ul va trece de 350 de mld. de euro Povestea creșterii economiei începe mai ales după anul 2000, când România și-a deschis porțile investi­torilor străini, care, deși nu în toate cazurile cu succes, au angrenat businessurile furnizorilor locali și au angrenat creșterea economică din județe și regiuni. Deși privită strict din prisma cifrelor creșterea economică a României a fost fulminantă, în detaliu povestea este mai nuanțată.