PNRR, programul de 30 mld. euro, are nevoie de o viziune nouă. De ce trebuie lăsată la latitudinea primarilor, care trebuie „să aplice“ cu proiecte, școlile și spitalele, când ei au arătat în 30 de ani că dau banii numai pe borduri, parcări și spații verz

Dacă acest plan PNRR – de reziliență și recuperare – era altfel decât celelalte planuri cu care au grijă politicienii să apară la câteva luni pentru a mai provoca discuții, atunci ar fi trebuit să prezinte o situație a unui oraș/a unei comune azi și cum o să fie peste șase ani prin PNRR.

Este adevărat că sunt 90 de pagini din cele 150 cu o prezentare a situației actuale, însă era cu totul altceva dacă ar fi fost efectiv evaluat impactul asupra unui centru urban sau rural selectat aleatoriu al acestui program care are ambiția de a schimba România.

Spre exemplu: Adunații Copăceni din județul Giurgiu. Exemplu ipotetic. Are 5.600 de locuitori, 2.200 de locuințe, din care 2.000 se încălzesc cu lemne de foc, 1.500 sunt conectate la apă potabilă și canalizare și 500 la gaz metan. Are un teren de sport, două școli dintre care una cu toalete în curte, un dispensar cu 3 cabinete de medici de familie.  Din cei 2.500 de locuitori apți de muncă, 1.000 au contract de muncă, iar 1.500 sunt agricultori, cultivând legume în solarii pe o suprafața totală de 20 de hectare.