Poate crește economia fără finanțare?

Nu întâmplător este titlul de mai sus evitândandu-se referirea explicită la credit bancar. La un eveniment organizat de BNR privind « reindustrializarea » României s-a enunțat teza că stagnarea creditului bancar nu ar fi un impediment pentru creșterea economică. Ideea a fost reluată la o dezbatere organizată de COFACE cu privire la economiile emergente. Teza ca ar exista o decuplare intre creditul bancar si activitatea economica trebuie judecata avand in vedere dezintermedierea financiara in Europa. Relansarea economiilor este dificila in conditiile in care finantarea depinde in covarsitor de banci, iar acestea din urma sunt in proces de capitalizare. In plus, apetitul pentru a acorda imprumuturi este considerabil diminuat de supraindatorare (privata si publica). De aici si temerile fata de o posibila cvasi-stagnare economica, care ar putea fi accentuata de fenomenul de “debt deflation” (impactul inflatiei negative asupra capacitatii de a rambursa datorii).

Si totusi, anul trecut a consemnat o crestere economica de 3,5% in Romania, in pofida unei reduceri a volumului creditului bancar care, in valoare nominala, a fost in dec. 2013 cu 2,5% sub nivelul din dec. 2012 (ponderea stocului de credite in PIB a fost in dec. 2013 de 44% fata de 48,5% in dec. 2012 –date nationale). Aceasta evolutie la noi, dar si in alte tari, ar verifica ceea ce arata diverse studii: o rupere in relatia dintre creditul bancar si dinamica economica dupa episoade de criza si stoparea/reducerea accesului la finantare externa –asa numite “creditless recoveries  (Guillermo Calvo et.al, “Phoenix miracles in emerging markets” BIS, 2006; Elod Takats si Christian Upper, “Credit and growth after financial crises” BIS, 2013).

Se impun cateva observatii pentru a lamuri in ce conditii poate avea decuplarea intre credit bancar si activitatea economica.